RAPORTUL DE MONITORIZARE �I EVALUARE A
RISCULUI DE APARI�IE A SECETEI �N P�DURILE
DIN ROM�NIA PE LUNA SEPTEMBRIE

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

����������� �

2. Rezultate ob�inute pentru luna septembrie 2002

Pe baza m�sur�torilor efectuate �n 404 puncte de monitoring din toate ocoalele silvice din �ar� s-au calculat to�i parametrii care permit evaluarea deficitului/excesului de precipita�ii �n raport cu� media multianual� a lunii octombrie �i intensitatea secetei/excesului de precipita�ii prin intermediul indicatorului SPI (indicele standardizat al precipita�iile).

Realizarea m�sur�torilor de fost posibil� datorit� devotamentului personalului tehnico � ingineresc de la ocoalele silvice �i activit��ii coordonatorilor proiectului la nivelul fiec�rei Direc�ii silvice din �ar�.

Cu �ncepere din luna martie 2002 rezultatele prelucr�rii datelor m�surate �i h�r�ile� sinoptice ale indicatorilor de caracterizare a secetei �ntocmite �n sistem GIS pot fi accesate� direct de c�tre beneficiarii proiectului (Regia Na�ional� a P�durilor, Direc�ii silvice, ocoale silvice, ICAS, Facultatea de silvicultur�) de pe site-ul ICAS C�mpulung Moldovenesc: http://www.icassv.ro/seceta/index.htm. Datele sunt actualizate lunar. La sf�r�itul sezonului de vegeta�ie 2002 se inten�ioneaz� publicarea unei lucr�ri de sintez� care va fi difuzat� la toate ocoalele silvice din �ar� �n vederea fundament�rii solu�iilor de management silvic �n 2003.

 

 

Harta cantit��ilor medii multianuale de precipita�ii c�zute �n luna septembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Luna septembrie se caracterizeaza printr-un regim pluviometric mult mai redus dec�t celelalte luni din sezonul de vegetatie. Cantitatile medii multianuale sunt estimate la nivelul tarii la 50 mm cu variatii de la 60 - 65 mm �n zona montana, 50 - 55 mm �n zona de deal si 40 - 45 mm �n zona de c�mpie. Regional, cele mai mari valori se �nregistreaza �n nord si vest (60 - 80 mm) iar cele mai mici (30 - 45 mm) �n Dobrogea si Moldova. Numarul mediu al zilelor cu precipitatii este de 10 - 12 �n zona montana, 4 - 9 �n zona de deal si sub 4 zile �n zona de c�mpie din sudul tarii.

Harta cantit��ilor de precipita�ii (PI mm) c�zute �n luna septembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Pe baza masuratorilor efectuate �n circa 400 puncte din reteaua de monitoring a secetei s-a �ntocmit �n sistem GIS harta izoliniilor precipitatiilor din septembrie. Spre deosebire de reprezentarile anterioare (martie - august) c�nd valoarea masurata �n fiecare ocol era afisata sub forma unei pete de culoare care acoperea tot ocolul, �ncep�nd din luna septembrie 2002 valorile afisate pe harta reprezinta izoliniile interpolate prin metoda de calcul geostatistic (Krieging) �ntre cele 400 puncte de masurare.
Din analiza hartii se constata ca zona �n care s-au �nregistrat cele mai multe precipitatii �n luna septembrie este situata �n nord-vestul tarii (sudul Directiei silvice Maramures si nordul Directiei silvice Salaj) cu valori de peste 150 mm si vestul Carpatilor Meridionali. Pe ansamblu, valorile cele mai mari ale precipitatiilor s-au �nregistrat �n Transilvania si sudul tarii (�n special Ocoalele silvice situate la sud de Bucuresti). Cele mai mici cantitati de precipitatii s-au �nregistrat �n Podisul Central Moldovenesc, nordul Baraganului si nordul Dobrogei (cu valori mai mici de 30 mm).

 

 

Harta deficitului/excesului de precipita�ii (Pi-Pm) �nregistrat �n luna septembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

�����������

Pe baza diferentei dintre precipitatiile totale (Pi) cazute �n septembrie 2002 si valoarea medie multianuala (Pm) s-au reprezentat pe harta valorile deficitului/excesului de precipitatii, prin intermediul izoliniilor, calculate prin interpolare Krieging, pentru 400 puncte �n care s-au facut masuratori.
Se constata ca �n toata Transilvania si �n sudul tarii s-au �nregistrat valori mai mari cu 10 - 120 mm dec�t media multianuala. Zonele cu exces mare de precipitatii (peste 60 mm) sunt situate �n nord-vestul tarii, �n Directia silvica Caras Severin, Hunedoara si �n Directia silvica Teleorman si Bucuresti.
Zonele cu excedent moderat (10 - 50 mm) sunt situate �n vestul tarii si �n interiorul arcului carpatic.
Zonele cu deficit de precipitatii sunt situate �n estul tarii, �n Moldova, Baragan si Dobrogea. Valorile cele mai mari ale deficitului se �nregistreaza �n Podisul Central Moldovenesc si Delta Dunarii, unde precipitatiile cazute au fost cu 10 - 20 mm mai mici dec�t medie multianuala a lunii septembrie.

 

 

Harta deficitului/excesului relativ (Pi-Pm) Pm de precipita�ii �nregistrate �n ocoalele silvice din Rom�nia �n luna septembrie 2002

Din reprezentarea cartografica se constata ca valorile excesului de precipitatii sunt de 2 - 3 ori mai mari dec�t media multianuala �n nord-vestul tarii si �n toata C�mpia Rom�na (�n special ocoalele silvice din sud).
In Transilvania, nordul C�mpiei Rom�ne si sudul Moldovei (�ntre Siret si Prut) excedentul de precipitatii a fost cu 60 - 100% mai mare dec�t media.

 

 

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor (SPI) �n luna septembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Fundamentare teoretica

 

Evaluarea regimului pluviometric prin intermediul SPI pune �n evidenta ca �n toata tara acesta a fost excedentar - aproape normal. Astfel, sudul tarii si nord-vestul tarii se �ncadreaza �ntr-un regim foarte ploios - excesiv de ploios. Local, �n nordul Directiei silvice Suceava, sudul Directiei silvice Vaslui si Directia silvica Hunedoara, s-a �nregistrat un regim foarte ploios. In Transilvania (cu exceptia ocoalelor silvice din vestul Directiei silvice Timis si Arad) regimul precipitatiilor �n luna septembrie s-a caracterizat ca moderat ploios. Moderat ploios - extrem de ploios a fost si regimul precipitatiilor �n sudul Dobrogei si sudul Moldovei.
In restul tarii regimul precipitatiilor s-a caracterizat ca fiind aproape normal pentru luna septembrie.

 

 

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor pe ultimele dou� luni (septembrie - august 2002) (SPI2) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Pe baza calculului indicelui SPI pe ultimele 2 luni a rezultat harta alaturata. Se constata ca �n cea mai mare parte a tarii, �n special �n sud, sud-vest, nord-vest si sud-est regimul precipitatiilor �n ultimele 2 luni se caracterizeaza ca fiind foarte ploios - nemaipomenit de ploios.
De asemenea, nordul Carpatilor Orientali, Directia silvica Suceava si Neamt, s-a caracterizat printr-un regim foarte ploios - extrem de ploios.
Regimul precipitatiilor a fost moderat ploios - aproape normal, �n Moldova Centrala, Carpatii de Curbura, Baragan, Centrul Transilvaniei, vestul extrem (D.S. Arad) si �n nordul tarii (D.S. Maramures si Bistrita).
Practic, �n ultimele doua luni nu s-a �nregistrat seceta �n nici unul dintre ocoalele silvice din tara.

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor (SPI) pe ultimele 3 luni (septembrie - august - iulie) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Din harta indicelui standardizat SPI pe ultimele 3 luni se constata ca �n a doua parte a sezonului de vegetatie, �n Rom�nia, s-a �nregistrat un regim pluviometric excedentar caracterizat ca foarte ploios - nemaipomenit de ploios �n toata zona extracarpatica. De mentionat ca valorile cele mai mari s-au �nregistrat �n zonele de c�mpie caracterizate, de regula, prin deficite de precipitatii.
In interiorul arcului carpatic si �n Transilvania, regimul precipitatiilor cazute �n ultimele 3 luni poate fi caracterizat ca foarte ploios - aproape normal. Acelasi calificativ se acorda si nordului Dobrogei si Deltei Dunarii.
Caracteristicile precipitatiilor cazute �n ultimele 3 luni au determinat, �n mare parte, compensarea deficitului din primele 3 luni (aprilie, mai, iunie) din sezonul de vegetatie 2002, c�nd, �n sudul si vestul tarii s-au �nregistrat perioade lungi de seceta foarte severa.

Harta evapotranspira�iei poten�iale �nregistrate �n luna septembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Pe baza deficitului dintre precipitatiile totale (Pi) si efective (P-ETP) masurate cu pluviometrele montate �n fiecare punct de monitoring al secetei s-a calculat evapotranspiratia potentiala (la suprafata libera a apei) �n fiecare punct din retea.

ETP = Pi - (Pi - ETP)

Harta reprezinta izoliniile ETP �n luna septembrie. Se constata ca cele mai ridicate valori ale ETP s-au �nregistrat �n sudul si sud-estul tarii (peste 70 mm) si �n ocoalele silvice din jud. Satu Mare (60 - 70 cm).
Valorile cele mai reduse ale ETP s-au �nregistrat �n zona montana, �n special �n Carpatii Orientali (sub 50 mm) iar �n extremul nord al acestora, chiar sub 40 mm. Valori reduse ale ETP sub 50 mm s-au �nregistrat si �n Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali inclusiv �n C�mpia de Vest de la nord de r�ul Mures.
In restul tarii (inclusiv �n Carpatii de Curbura) valorile ETP au oscilat �ntre 50 si 60 mm.

Harta rezervei de ap� din sol pentru luna septembrie �n ocoalele silvice din Rom�nia

Asa cum s-a aratat, precipitatiile care ajung sa constituie rezerva de apa din sol reprezinta, teoretic, diferenta dintre precipitatiile totale cazute �ntr-o perioada minus evapotranspiratia. Pe baza masuratorilor efectuate �n 400 puncte s-a realizat harta care reprezinta rezerva de apa din sol care se adauga la rezerva existenta din lunile anterioare.
Se constata ca �n regiunea situata la est de Carpati, din Moldova p�na la Ialomita, inclusiv jumatatea de nord a Dobrogei, valorile rezervei sunt negative, �n restul teritoriului valorile sunt pozitive, ceea ce �nseamna ca dupa precipitatiile din septembrie, rezerva de apa �n sol a crescut.
Zonele �n care rezerva de apa �n sol a scazut cu peste 50 mm sunt situate �n nordul Baraganului si Nordul Dobrogei.
Zonele �n care rezerva de apa �n sol a scazut cu 20 - 50 mm sunt situate �n Moldova Centrala si de sud.
In restul tarii, �n special �n nord-vest, vestul Carpatilor Meridionali si C�mpia Rom�na rezerva de apa �n sol a crescut �n luna septembrie cu 30 - 80 mm.

 

Analiza sinoptica a lunii septembrie 2002
In mod normal luna septembrie este o luna saraca �n precipitatii datorita schimbarii radicale a configuratiei barice c�nd �n Europa, �n zona situata �ntre 400 - 700 latitutine nordica, se instaleaza un br�u de mare presiune atmosferica din Azore p�na �n Ural. Depresiunea islandeza se retrage mult spre nord iar cea araba spre sud, cre�nd premise pentru vreme frumoasa si stabilitate atmosferica.
In anul 2002 �nsa, zonele depresionare din nord si din Mediterana s-au deplasat mult spre sud si est �n culoarul ramas �ntre anticiclonul Siberian si cel Azoric, ceea ce a avut ca efect caderi exceptionale de precipitatii �n vestul tarii (�n special NV) si �n sud. Practic toata regiunea de la vest de arcul carpatic a primit precipitatii de 1 - 3 ori mai mari dec�t media.
Sub efectul fenomenelor de foenizare zona situata la est de Carpatii Orientali a primit mai putine precipitatii dar ceva mai mult dec�t media multianuala a lunii.
In aceste conditii, apreciem ca lunile excesiv de ploioase din a doua parte a sezonului de vegetatie 2002 au determinat pentru cea mai mare parte a tarii refacerea rezervei de umiditate din sol si un strat bun pentru culturile de toamna. Zonele afectate puternic de seceta din februarie - iunie (D.S. Gorj, Mehedinti, Gorj, Prahova, Focsani, Ialomita, Bihor si Arad) �n care nu s-a putut declansa campania de �mpaduriri de primavara, beneficiaza de cele mai bune conditii pentru realizarea unei campanii de toamna cu bune rezultate.

�ntocmit �������������������������������� Concep�ie soft, baz� de date, GIS����� ������������Implementare Internet
Dr. ing. Ion BARBU����� ������������� �������Dr. ing. Ionel POPA����������������������������������Ing. Marius TEODOSIU