RAPORTUL DE MONITORIZARE �I EVALUARE A
RISCULUI DE APARI�IE A SECETEI �N P�DURILE
DIN ROM�NIA PE LUNA MAI 2003

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

�����������  

�����������  

�������������2. Rezultate ob�inute pentru luna mai 2003

Luna mai s-a caracterizat printr-un deficit important de precipitatii fata de media multianuala, �n special �n jumatatea de est si nord a tarii �n care regimul precipitatiilor a fost moderat secetos-foarte secetos..

 

Harta cantitatilor de precipitatii cazute �n luna mai 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Luna mai a anului 2003 s-a caracterizat printr-o perioada �ndelungata fara precipitatii datorita prezentei anticiclonului siberian �ntr-o regiune situata la est de tara noastra care a blocat circulatia fronturilor atmosferice dinspre Oceanul Atlantic si Marea Baltica si a favorizat antrenarea unor mase de aer foarte cald de deasupra Africii care au determinat �nregistrarea deasupra teritoriului tarii noastre a unor temperaturi cu 5-15⁰C mai mari dec�t media multianuala a acestei perioade. Pe fondul acestor conditii aerosinoptice deficitul de umiditate din orizonturile superioare ale solurilor s-a accentuat foarte mult datorita evapotranspiratiei potentiale foarte ridicate. Pe baza masuratorilor realizate �n cele 400 puncte de monitoring s-a realizat harta cantitatilor de precipitatii cazute �n luna mai 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia.

Din analiza izoliniilor calculate prin metoda Krieding se observa� foarte clar ca �n majoritatea regiunilor tarii cantitatile de precipitatii au avut valori mai mici dec�t media multianuala cu exceptia muntilor Banatului �n care acestea s-au apropiat sau au depasit media multianuala a lunii mai. Cele mai mici cantitati de precipitatii s-au �nregistrat �n Dobrogea si centrul Moldovei (sub 20 mm) precum si �n Baragan, Subcarpatii de Curbura, restul Moldovei si �n Transilvania de nord-vest inclusiv �n depresiunile interne Brasov, Harghita si Hateg. Valori ale precipitatiilor apropiate de media multianuala s-au mai �nregistrat �n Oltenia si �n C�mpia Rom�na la vest de r�ul Arges. In zona montana precipitatiile cazute �n special �n Carpatii Orientali si Occidentali au fost mult mai mici dec�t media multianuala. Mentionam ca precipitatiile cazute pe tot teritoriul tarii s-au �nregistrat numai �n ultima decada a lunii mai, �n special �n perioada 25-28 mai si s-au datorat unor advectii de mase de aer umed care au afectat mai ales zonele sudice ale tarii. Intensitatea precipitatiilor cazute a fost extrem de mare �n anumite zone determin�nd baltiri si inundatii locale. Aceasta situatie confirma previziunile anterioare privind impactul schimbarilor climatice asupra regimului precipitatiilor care devine din ce �n ce mai concentrat, altern�nd perioade lungi de seceta cu perioade scurte cu precipitatii extrem de intense. In acelasi mod s-au manifestat precipitatiile cazute �n Oltenia si Caras Severin, unde au determinat local baltirea apei �n culturi.

 

Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute �n luna mai 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

De regula, luna mai se caracterizeaza printr-o crestere pronuntata a precipitatiilor �n raport cu altitudinea, ceea ce pune �n evidenta influenta lantului carpatic asupra cantitatilor de precipitatii cazute �n luna mai. Valorile medii multianuale cazute �nregistreaza minimul �n Delta Dunarii (30-40 mm) si �n Baragan (50-60 mm) si cresc at�t �n raport cu altitudinea c�t si cu reducerea longitudinii. Astfel la aceeasi altitudine, �n vestul tarii, cantitatile medii multianuale �nregistrate sunt cu 20-30 mm mai mari dec�t �n Baragan. Valorile maxime ale precipitatiilor se �nregistreaza �n tot lantul carpatic si cresc, �n medie, cu 10 mm la 100 m altitudine. Precipitatiile cazute �n luna mai nu confirma aceasta regula, influenta barajului orografic asupra precipitatiilor fiind practic nesemnificativa pentru� Carpatii Occidentali si Orientali.

 

Harta deficitului/excesului de precipitatii �nregistrat �n luna mai 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Pe baza valorilor medii� multianuale si a valorilor reale cazute �n luna mai 2003 s-au calculat si reprezentat pe harta deficitul/excesul de precipitatii (Pi-Pm) �nregistrat �n luna mai 2003. Se constata ca deficitele cele mai mari s-au �nregistrat �n toata jumatatea de nord a tarii si �n Carpatii Meridionali. Cele mai mari deficite s-au �nregistrat �n Moldova Centrala, de-a lungul Siretului, si �n Subcarpatii Moldovei, �n Carpatii si Subcarpatii de Curbura precum si �n nordul Carpatilor Orientali si �n Muntii Apuseni unde au avut valori de �50 � -70 mm. In cea mai mare parte a tarii, cuprinz�nd sudul Moldovei, C�mpia Rom�na, Dobrogea si C�mpia Transilvaniei deficitele �nregistrate au avut valori de 20-50 mm, valorile cele mai mari �nregistr�ndu-se �n Transilvania si Baragan. Cele mai mici deficite de precipitatii s-au �nregistrat �n jumatatea de sud-vest a tarii (Directiile silvice Caras Severin, Mehedinti, Dolj) si cele situate la vest de r�ul Arges, �n zona de c�mpie si colinara joasa. In aceste ocoale deficitele calculate la sf�rsitul lunii mai au fost mai mici de 20 mm. Facem mentiunea ca precipitatiile cazute s-au �nregistrat doar la sf�rsitul lunii, dupa ce seceta se instalase de circa 30-35 zile.

 

Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) �nregistrate �n luna mai 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

In valori relative, cantitatile de precipitatii cazute s-au apropiat de media multianuala �n Caras Severin si Oltenia, unde au reprezentat 80-120%. Valori apropiate de media multianuala, reprezent�nd 70-80% din aceasta, s-au �nregistrat �n sudul Moldovei si �n vestul tarii �ntre Mures si Crisul Repede. In restul teritoriului, cantitatile de precipitatii cazute au reprezentat 30-60% din media lunii mai. Remarcam c�teva zone �n care precipitatiile cazute au reprezentat mai putin de 30% din �normala� lunii mai : Delta Dunarii, zona centrala a Moldovei, Depresiunea Baia Mare si nordul Directiei silvice Salaj, depresiunile Harghita si Covasna precum si Subcarpatii de Curbura.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) �n luna mai 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Calculul indicelui standardizat al precipitatiilor pentru luna mai evidentiaza doua zone largi foarte secetoase �n Delta Dunarii si ocoalele silvice din centrul Moldovei (D.S. Iasi, Neamt, Bacau) situate �n vecinatatea Siretului. Alte zone foarte secetoase se evidentiaza �n depresiunea intracarpatice din Transilvania si nord-vestul tarii. In majoritatea ocoalelor silvice situate la nord-est de o linie imaginara �ntre Giurgiu si Oradea s-au aflat �ntr-un regim al precipitatiilor moderat-secetos. Ocoalele silvice situate la sed-vest de aceasta linie au avut un regim al precipitatiilor aproape normal cu exceptia unei zone relativ restr�nse din vestul extrem al tarii.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (mai - aprilie� 2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Calculat pentru ultimele doua luni, indicele standardizat al precipitatiilor evidentiaza foarte clar seceta care s-a instalat �n jumatatea de nord-est a tarii, �n special �n Moldova, nordul Transilvaniei, Baragan si Dobrogea. Sub raportul indicelui SPI₂ regimul precipitatiilor �n lunile mai si aprilie, a fost extrem de secetos �n majoritatea ocoalelor din nordul Moldovei (ocoalele silvice din Iasi si Botosani) si �n c�teva ocoale din D.S. Salaj, Cluj si Tulcea. In majoritatea ocoalelor silvice din Transilvania, regimul precipitatiilor a fost foarte secetos, aceeasi caracteristica acord�ndu-se si ocoalelor silvice situate �n Subcarpatii de Curbura si nordul C�mpiei Rom�ne si nordul Dobrogiei. In sudul C�mpiei Rom�ne, sudul Dobrogei, Carpatii Meridionali si Occidentali, regimul precipitatiilor a fost moderat-secetos sau aproape normal. In jumatatea de sud-vest a tarii, pe o linie imaginara de la Oradea la Giurgiu, regimul precipitatiilor cazute �n ultimele doua luni a fost aproape normal sau moderat-ploios �n sudul D.S. Olt.

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (mai - aprilie - martie� 2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Analiza indicelui standardizat al precipitatiilor calculat pe ultimele trei luni (mai-aprilie-martie) evidentiaza un regim al precipitatiilor foarte secetos �n nord-vestul Transilvaniei, nordul Moldovei, nordul Dobrogiei si Carpatii de Curbura. La marginea acestor zone, pe arii �ntinse cuprinz�nd toata jumatatea de nord a tarii, nordul C�mpiei Rom�ne si Dobrogea, regimul precipitatiilor pe ultimele 3 luni a fost moderat-secetos. In jumatatea de sud a tarii, �n special �n zona colinara si de C�mpie, �n sudul Moldovei si C�mpia de Vest, regimul precipitatiilor a fost aproape normal.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele sase luni (decembrie 2002 - mai 2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Indicele standardizat al precipitatiilor pe ultimele 6 luni evidentiaza c�teva zone cu un regim al precipitatiilor foarte secetos �n centrul Transilvaniei si jumatatea de nord-vest a Carpatilor Orientali precum si �n Directia silvica Botosani si Iasi. Mentionam ca �n anumite ocoale din zonele descrise anterior regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a fost extrem de secetos. In alte c�teva ocoale silvice din sudul tarii (O.s. Constanta, Ciucurova, Slobozia, Calafat si Orsova) regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni s-a �ncadrat �n categoria foarte secetos. La periferia acestor zone, pe arii �ntinse din Moldova si Transilvania, inclusiv �n Carpatii Orientali, Occidentali si Apuseni, regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a fost moderat-secetos. In restul tarii, si �n special �n zona extracarpatica, regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a fost aproape normal.

 

Evapotranspiratia

Evapotranspiratia potentiala �n luna mai, calculata pe baza diferentei dintre precipitatiile totale si precipitatiile efective, masurate �n fiecare punct de monitoring evidentiaza o scadere clinala a evapotranspiratiei de la est la vest si de la altitudini mici la altitudini mari. Valorile cele mai mari ale evapotranspiratiei (peste 120 mm) s-au �nregistrat �n centrul Dobrogei, sudul Moldovei, nordul C�mpiei Rom�ne, Valea Siretului si �n c�teva ocoale silvice din Subcarpatii Meridionali. In restul teritoriului, evapotranspiratia masurata, a avut valori de 90-120 mm �n Moldova, C�mpia Rom�na mai putin sudul Olteniei, si �n vestul tarii. Valorile cele mai reduse ale evapotranspiratiei (50-80 mm) s-au �nregistrat �n Carpatii Occidentali si Carpatii Meridionali. Datorita precipitatiilor �nregistrate �n ultima decada a lunii mai, evapotranspiratia �nregistrata �n sud-vestul tarii a fost mai redusa dec�t media multianuala.

 

Harta rezervei de apa din sol pentru luna mai 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Precipitatiile efective (P-ETP) reprezinta, teoretic, cantitatea de apa care se acumuleaza sau se pierde din orizonturile superioare ale solului �n intervalul dintre doua masuratori. Reprezentarea cartografica a valorilor P-ETP evidentiaza pierderi foarte mari de apa din sol �n toata jumatatea de est a tarii, din nordul Moldovei p�na �n sudul C�mpiei Rom�ne, valorile cele mai mari, de peste 120 mm, �nregistr�ndu-se �n nordul Dobrogiei, Baragan si zona centrala a Moldovei.� Rezerva de apa din sol s-a diminuat cu 80-100 mm �n C�mpia Rom�na, sudul Moldovei, nordul Moldovei, estul Transilvaniei si �n jumatatea de nord a C�mpiei de Vest (D.s. Oradea si Satu Mare). Rezerva de apa s-a diminuat cu 10-50 mm �n jumatatea de vest a Transilvaniei si �n Oltenia. Doar �n c�teva ocoale silvice din zona montana din sud-vest (D.s. Caras Severin, Mehedinti, Hunedoara) rezerva de apa a crescut cu 20-70 mm.

 

Prognoza evolutiei regimurilor hidrice �n ecosistemele forestiere pentru luna iunie 2003. Indicele standardizat al precipitatiilor pe doua luni (SPI₂) (SPI2-50 - simularea in ipoteza 1 si SPI2-75 - simularea in ipoteza 2)

Pe baza unor modele de simulare a regimului hidric �n ecosistemele forestiere din Rom�nia, prezentam �n continuare valorile indicilor SPI2� pentru lunile iunie-mai �n doua ipoteze de prognoza.

1. In ipoteza, foarte plauzibila, ca �n luna iunie precipitatiile vor �nregistra 50% din valoarea medie multianuala, indicele standardizat al precipitatiilor calculat pentru iunie si mai, pune �n evidenta ca, �n majoritatea regiunilor tarii, regimul precipitatiilor va fi foarte secetos, evidentiindu-se arii foarte �ntinse din jumatatea de nord a tarii si sud-est. In aceasta ipoteza, �n celelalte regiuni (sudul Moldovei, C�mpia de Vest, Carpatii Meridionali) regimul precipitatiilor va fi moderat-secetos. Doar �n zonele montane din Banat si� jumatatea de sud a Olteniei, urmare a precipitatiilor �nregistrate �n ultima decada din luna mai, care au refacut partial rezerva de umiditate din orizonturile superioare ale solurilor, regimul prognozat al precipitatiilor va fi moderat-secetos, aproape normal.

2. In ipoteza ca precipitatiile �n luna iunie vor fi 75% din media multianuala s-au calculat indicele SPI₂, iar pe harta s-au trasat izoliniile regimurilor probabile ale precipitatiilor pentru lunile mai si iunie �n aceasta ipoteza. Se constata ca �n Delta Dunarii si zona centrala a Moldovei regimul hidric �n ecosistemele forestiere va fi foarte secetos. Insular, acest regim se va mai �nregistra �n depresiunea Baia Mare si Ciuc. In majoritatea teritoriului, regimul prognozat al precipitatiilor va fi moderat-secetos, evidentiindu-se jumatatea de nord a tarii si zone �ntinse din sud-est din Carpati de Curbura p�na �n Dobrogea. In restul teritoriului (sud-vestul tarii, sudul Moldovei si C�mpia de Vest) regimul hidric al ecosistemelor va fi aproape de normal.

 

Prognoza evolutiei regimurilor hidrice �n ecosistemele forestiere pentru luna iunie 2003. Indicele standardizat al precipitatiilor pe trei luni (SPI₃)(SPI3-50 - simularea in ipoteza 1 si SPI3-75 - simularea in ipoteza 2)

1.- Calculul indicelui standardizat al precipitatiilor pe ultimele 3 luni, �n ipoteza de prognoza 1 (Pi = 50% din Pm) evidentiaza ca �n tara noastra se va instala un regim al precipitatiilor foarte secetos �n majoritatea regiunilor, dar mai ales �n Transilvania, Moldova, nord-estul Munteniei si Dobrogea. In aceasta ipoteza de prognoza numai jumatatea de sud-vest a tarii (din Caras Severin p�na �n Teleorman) va avea un regim aproape normal de aprovizionare cu apa a ecosistemelor. Remarcam aparitia unor zone cu un regim moderat secetos pe arii extinse din Carpatii Meridionali, vestul tarii, sudul Moldovei si sudul C�mpiei Rom�ne.

2. In ipoteza 2, �n care precipitatiile ce se vor �nregistra �n luna iunie vor fi 75% din precipitatiile medii multianuale, calculul indicelui standardizat al precipitatiilor pe trei luni �n urma evidentiaza patru zone relativ �ntinse cu un regim foarte secetos (jumatatea de nord a Moldovei, bazinul mijlociu al Somesului,� depresiunea Ciuc-Covasna si nordul Dobrogiei). La periferia acestor zone foarte secetoase se vor �nregistra arii extinse cu un regim moderat-secetos �n toata jumatatea de nord-est a tarii. In jumatatea de sud-vest si �n sudul Moldovei, �n ipoteza de prognoza mentionata, regimul umiditatii solului va fi aproape normal.

Sinteza evolutiei indicilor standardizati ai precipitatilor calculati pentru ultimele 2-3 si respectiv 6 luni �n urma din iunie �n 5 ipoteze de prognoza se prezinta �n ultimul grafic din raport. Ipotezele de prognoza au vizat urmatoarele situatii :

- Ipoteza I: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 50% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza II: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 75% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza III: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 100% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza IV: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 125% din media multianuala a lunii iunie

- Ipoteza V: precipitatiile anticipate pentru luna iunie reprezinta 150% din media multianuala a lunii iunie

Se constata ca �n cazul �n care precipitatiile �n luna iunie vor fi egale cu valorile medii multianuale, regimul hidric pe ultimele doua luni (SPI2) �n ecosistemele forestiere se va echilibra �n majoritatea regiunilor tarii, cu exceptia Moldovei centrale si a sud-estului Transilvaniei unde va ram�ne moderat-secetos. Calculul SPI₃ �n aceeasi ipoteza de prognoza (Pi = Pm) evidentiaza un regim moderat secetos �n cea mai mare parte a Transilvaniei si �n zona de nord-est a Moldovei. Calculat pentru 6 luni, indicele SPI₆ �n aceeasi ipoteza, evidentiaza o extindere a zonelor cu regim moderat secetos �n aproape toata zona intracarpatica si �n Carpatii de Curbura. Local, �n depresiunile intracarpatice, se vor �nregistra regimuri de umiditate foarte secetoase.

In ultimele doua ipoteze de prognoza, �n care precipitatiile estimate vor fi 125 respectiv 150% din precipitatiile medii ale lunii iunie, se constata ca regimul hidric �n ecosistemele forestiere se va echilibra �n toate regiunile tarii iar �n zona de sud si de sud-vest, local, vor putea apare zone �ncadrabile �n regimul moderat�ploios� -� foarte�ploios.

Anticipam ca probabilitatea cea mai mare de realizare o au ipotezele I si II, �n care precipitatiile vor fi deficitare si vor reprezenta 50-75% din media multianuala. In aceste conditii este de asteptat ca seceta sa se accentueze �n zona de sud-est a tarii, �n special �n nordul Dobrogei, si �n jumatatea de nord a tarii afect�nd at�t padurile din zona de c�mpie si dealuri c�t si cele din zona montana. tin�nd cont de situatia prognozata atragem atentia asupra pericolului declansarii unor incendii �n zonele mentionate, �n special �n culturile de rasinoase instalate �n afara arealului.

 

 

�ntocmit,�� ������ ����������� � Procesare date,�������������������Responsabil site,
Dr. ing. Ion BARBU������� Dr. ing. Ionel POPA������� �����Ing. Marius TEODOSIU