RAPORTUL DE MONITORIZARE �I EVALUARE A
RISCULUI DE APARI�IE A SECETEI �N P�DURILE
DIN ROM�NIA PE LUNA NOIEMBRIE

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

�

2. Rezultate ob�inute pentru luna noiembrie 2002

Harta cantit��ilor medii multianuale de precipita�ii c�zute �n luna noiembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Luna noiembrie se caracterizeaz� printr-o pluviozitate redus� �n majoritatea regiunilor ��rii, cu excep�ia Carpa�ilor Meridionali �i clina vestic� a Carpa�ilor Orientali (Maramure�) unde se �nregistreaz� valori ce dep�esc 70-80 mm.

Valorile cele mai mici se �nregistreaz� �n Moldova, Dobrogea �i estul Munteniei unde nu dep�esc 35-40 mm. Valori reduse (40-50 mm) se �nregistreaz� �i �n C�mpia Transilvaniei �i C�mpia de Vest.

Toamna anului 2002 a fost excesiv de ploioas� (comparativ cu media multianual�) ceea ce se �nt�mpl� destul de rar. Dup� N. Topor frecven�a toamnelor ploioase este de 1% �n Dobrogea, Moldova �i Transilvania, 2% �n Muntenia �i 6% �n Banat �i Oltenia.

 

 

Harta cantit��ilor de precipita�ii (PI mm) c�zute �n luna noiembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Continu�nd tendin�a �nregistrat� �n ultimele 3 luni, precipita�iile c�zute �n luna noiembrie 2002 au avut o distribu�ie �n total� discordan�� cu media multianual� a precipita�iilor c�zute �n noiembrie �n �ara noastr�.

Analiz�nd distribu�ia cantitativ� a precipita�iilor pe teritoriul Rom�niei constat�m c� valorile maxime s-au �nregistrat la periferia arcului carpatic cu maxime de peste 80 mm �n nord-vestul ��rii (D.S. Satu Mare �i Maramure�)� �n sud-vest (D.S. Cara� Severin �i Mehedin�i) �i �n sudul Moldovei (D.S. Vaslui, D.S. Vrancea). Valori ale precipita�iilor cuprinse �ntre 60 �i 80 mm s-au �nregistrat la periferia zonelor men�ionate (D.S. S�laj, Bihor, Arad, Timi�) dar �i pe o zon� �ntins� din sudul Rom�niei (din zona central� a Carpa�ilor Meridionali p�n� �n Teleorman �i Codrii Vl�siei).

Valorile cele �mai reduse ale precipita�iilor (sub 50 mm) s-au �nregistrat �n nord-estul ��rii (D.S. Suceava, Boto�ani, Ia�i, Neam�) �n centrul Transilvaniei (D.S. Cluj, Bistri�a, Mure�) �n sudul Dobrogei �i sudul Olteniei. Recordul precipita�iilor minime �n luna noiembrie 2002 s-a �nregistrat �n D.S. Suceava �i nordul D.S. Boto�ani (sub 40 mm). Practic, precipita�iile din aceast� zon� au fost determinate de advec�ia de mase de aer rece din 2-5 noiembrie care au determinat un strat de z�pad� de 20-30 cm.

 

 

Harta deficitului/excesului de precipita�ii (Pi-Pm) �nregistrat �n luna noiembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Precipita�iile c�zute �n luna noiembrie 2002 au avut valori mai mari dec�t media multianual� cu 20-30 mm. Cele mai mari excedente de precipita�ii (mai mari cu peste 50 mm fa�� de media multianual�) s-au �nregistrat �n sudul� Moldovei, nord-vestul ��rii �i sud-vestul ��rii. Valori �n exces cu 30-50 mm s-au �nregistrat la periferia zonelor men�ionate (centrul �i sudul Moldovei, nordul B�r�ganului �i Dobrogei, Banat �i Mehedin�i �i nordul D.S. Bihor, S�laj �i Maramure�). O zon� �n care s-au �nregistrat de asemenea excedente de precipita�ii de peste 30 mm se afl� �n C�mpia Rom�n� la este de Olt (Teleorman �i Vl�sia).

Singurele zone �n care precipita�iile s-au apropiat de media multianual� se afl� �n nordul Carpa�ilor Orientali (D.S. Suceava �i Bistri�a) �i �n Oltenia (D.S. Gorj �i Dolj).

In centrul zonelor men�ionate s-au �nregistrat valori ale precipita�iilor cu circa 20 mm mai sc�zute dec�t media multianual� a lunii noiembrie. In restul teritoriului precipita�iile c�zute au avut valori cu 1-30 mm mai mari dec�t media multianual�.

 

 

Harta deficitului/excesului relativ (Pi-Pm)Pm de precipita�ii �nregistrate �n ocoalele silvice din Rom�nia �n luna noiembrie 2002

 

Calcul�nd �n valori relative, cantit��ile de precipita�ii c�zute �n luna noiembrie constat�m c� �n sudul Moldovei acestea au dep�it de peste 2,5 ori precipita�iile medii multianuale ale perioadei.

In zona central� a Moldovei, nordul B�r�ganului �i Dobrogei, nord-vestul ��rii �i �n C�mpia Rom�n�, la nord de Bucure�ti valorile precipita�iilor au dep�it de 2 ori precipita�iile medii multianuale. Pe zone �ntinse din Moldova, Muntenia, Banat �i Bihor-Maramure�, precipita�iile c�zute au dep�it cu 100% mediile multianuale.

Zonele� �n care precipita�iile au fost apropiate de media multianual� ocup� arii �ntinse �n Carpa�ii Orientali �i Meridionali �i �n vestul ��rii. In Oltenia �i nordul Transilvaniei �i Bucovina precipita�iile c�zute au reprezentat 60-80% din media multianual� a lunii noiembrie.

 

 

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor (SPI) �n luna august 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Fundamentare teoretica

 

Calculul indicelui standardizat al precipita�iilor pentru luna noiembrie 2002 pune �n eviden�� un regim al precipita�iilor aproape normal �n majoritatea regiunilor ��rii cu excep�ia zonei extracarpatice din estul Moldovei �i sudul Munteniei �i nord vestul extrem al ��rii �n care s-au �nregistrat precipita�ii �n exces. Astfel s-a �nregistrat un regim moderat ploios-�n ocoalele silvice din sudul D.S. Ia�i, estul D.S. Bac�u �i Vrancea, precum �i �n tot B�r�ganul de la Arge� la Dun�re. In nord-vestul ��rii s-a �nregistrat un regim moderat ploios �n D.S. Satu Mare, nordul D.S. S�laj �i �n Maramure�. Un regim foarte ploios s-a �nregistrat �n ocoalele silvice din Depresiunea Maramure�ului �i �n tot sudul Moldovei.

Un regim extrem de ploios-nemaipomenit de ploios s-a �nregistrat �n sud-estul Moldovei �ntre Prut �i B�rlad.

 

 

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor pe ultimele dou� luni (octombrie �i noiembrie 2002) (SPI2) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Se constat� c� ultimele dou� luni pot fi caracterizate ca av�nd un regim aproape normal al precipita�iilor �n majoritatea regiunilor ��rii cu excep�ia estului, sud-estului �i bazinul mijlociu al Some�ului (D.S. Maramure� �i S�laj) �n care s-au �nregistrat excedente importante. Ultimele dou� luni au avut un regim moderat ploios �n nord-vestul ��rii, �n sudul Munteniei (D.S. Teleorman, Bucure�ti, Ialomi�a, Prahova, Vrancea, Constan�a, Tulcea, Bac�u-est �i Ia�i-sud).

Un regim foarte ploios s-a �nregistrat �n ocoalele silvice din sudul D.S. Vaslui �i estul D.S. Vrancea-O.s. Gala�i, Grivi�a, Tecuci.

 

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor (SPI) pe ultimele 3 luni (noiembrie - octombrie - septembrie) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Analiz�nd harta� indicelui standardizat al precipita�iilor din ultimele 3 luni se constat� c� �n toat� �ara� regimul precipita�iilor a fost normal �i peste normal. Peste jum�tate din teritoriul ��rii �i �n special zona montan� �i submontan� au avut �n ultimele 3 luni un regim aproape normal al precipita�iilor.

In exteriorul arcului carpatic, regimul precipita�iilor �n ultimele 3 luni� a fost excedentar din Boto�ani p�n� �n sudul Olteniei. De asemenea, excedentar a fost �n nord-vestul ��rii.

Pe nivele caracteristice indicelui SPI regimul excedentar de precipita�ii din ultimele 3 luni se poate caracteriza astfel :

Excesiv de ploios-�n sudul Munteniei �i Dobrogei (D.S. Bucure�ti, D.S. Ialomi�a, D.S. Constan�a) �i �n nord-vest (O.s. Ulmeni, �omcuta).

Extrem de ploios-�n D.S. Teleorman, Bucure�ti, Ialomi�a, Constan�a precum �i �n nord-vestul ��rii.

Foarte ploios-�ntr-o zon� cuprinz�nd ocoalele silvice din D.S. Olt, Teleorman, D�mbovi�a, Prahova, Ialomi�a �i D.S. Vaslui �i Vrancea. De asemenea, o bun� parte din teritoriul D.S. Satu Mare, S�laj, Maramure� primesc aceast� caracterizare.

Moderat ploios-�n to�i Subcarpa�ii Sudici �i de Curbur�, �n C�mpia Moldovei, Podi�ul Central Moldovenesc �i nordul Dobrogei (inclusiv Delta Dun�rii). Aceea�i caracterizare se constat� �i �n cea mai mare parte a ocoalelor silvice din nordul D.S. Cara� Severin.

Harta evapotranspira�iei poten�iale �nregistrate �n luna noiembrie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Pe baza m�sur�torilor realizate asupra precipita�iilor totale (Pi) �i efective (Pi-ETP) s-a calculat evapotranspira�ia iar rezultatele� s-au� reprezentat grafic �n hart� sub forma unor izolinii ale cantit��ilor estimate a fi apa pierdut� prin evaporare la suprafa�a liber� a apei din pluviometru.

Se constat� c� valorile maxime (30-40 mm) ale evapotranspira�iei se �nregistreaz� �n Banat �i C�mpia de Vest (D.S. Cara� Severin, Timi�oara, Arad). Valori ceva mai mici (25-35 mm) s-au �nregistrat �n toat� C�mpia de Vest, Banat �i rama vestic� a Carpa�ilor Meridionali. De asemenea estul Munteniei �i Dobrogea au �nregistrat valori asem�n�toare.

Cele mai reduse valori ale evapotranspira�iei poten�iale (sub 10 mm) s-au �nregistrat �n nordul Carpa�ilor Orientali �(D.S. Suceava) �i estul extrem al Moldovei (D.S. Ia�i).

In restul teritoriului evapotranspira�ia a avut valori cuprinse �ntre 10 �i 20 mm.

 

Harta rezervei de ap� din sol pentru luna septembrie �n ocoalele silvice din Rom�nia

 

Cantitatea de ap� r�mas� �n pluviometrul efectiv (Pi-ETP) reprezint�-teoretic-cantitatea care ajunge �n sol �i constituie rezerva de ap� din sol (�n ipoteza absen�ei scurgerii la suprafa�� �i infiltr�rii spre p�nza freatic�). Din analiza h�r�ii se constat� c� la rezerva existent� la �nceputul lunii s-au mai ad�ugat� cantit��i oscil�nd �ntre 30 mm (�n sudul ��rii) �i 70 mm �n nord-vestul extrem al ��rii.

Valorile cuprinse �ntre 50 �i 70 mm s-au acumulat �n tot vestul ��rii (cu excep�ia unei zone situate �n extremitatea vestic�, la nord de Valea Mure�ului unde acumularea a fost de circa 50 mm) �i pe arii extinse din Moldova Central� �i de Sud, Carpa�ii de Curbur� �i centrul C�mpiei Rom�ne.

In cea mai mare parte a Carpa�ilor Orientali, nordul Moldovei, C�mpia Transilvaniei �i Oltenia, valorile rezervei de ap� s-au m�rit cu 30-50 mm.

�ntocmit, �������������������������������� Concep�ie soft, baz� de date, GIS,������ ���������������������� Implementare Internet,

Dr. ing. Ion BARBU���� ���������������� ������ ��Dr. ing. Ionel POPA������������������������������������������ Ing. Marius Teodosiu