Prima pagin� | Prezentare | Cercetare | Personal | Publica�ii | Software | Link-uri
 
Untitled Document
Rapoarte 2002: martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie
Rapoarte 2003: ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie
Caracterizarea regimului precipitatiilor în anul 2002 în ocoalele silvice din România
Instructiuni
Untitled Document
 


 

 

 

 

RAPORTUL DE MONITORIZARE �I EVALUARE A
RISCULUI DE APARI�IE A SECETEI �N P�DURILE
DIN ROM�NIA PE LUNA
IUNIE 2003

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

�����������  

�����������  

�������������2. Rezultate ob�inute pentru luna iunie 2003

 

Harta cantitatilor de precipitatii cazute �n luna iunie 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Cantit��ile de precipita�ii c�zute �n luna iunie 2003 au fost foarte reduse �n toat� �ara fa�� de media multianual�. Astfel, �n zona montan� precipita�iile c�zute au fost comparabile cu cele care cad �n mod normal �n Dobrogea �i B�r�gan.

Cele mai reduse cantit��i de precipita�ii, 0 - 20 mm, s-au �nregistrat �n Dobrogea, B�r�gan, �n direc�iile silvice din nord-vestul ��rii (Satu Mare, Bihor, S�laj, Cluj, Alba, Sibiu, Bistri�a, Mure�) �i �n sudul Olteniei. La periferia acestor zone, pe arii extinse �n toat� Muntenia, Oltenia, Transilvania �i Moldova, cantit��ile de precipita�ii c�zute au �nregistrat 20- 30 mm. Zonele �n care s-au �nregistrat precipita�ii de 40 - 60 mm cuprind, practic, aria montan� a Carpa�ilor Orientali �i Meridionali �iBanatul.�����������

Practic, nu s-au �nregistrat dec�t local c�deri de precipita�ii mai mari de 80 - 90 mm (Valea Prahovei �i Valea Bistri�ei). Fa�� de media multianual� a precipita�iilor �nregistrate, diferen�ele sunt foarte mari �i explic� situa�ia general� de secet� instalat� �n toat� �ara, inclusiv �n zona montan� care, �n ultimii ani, este tot mai frecvent afectat� (2000, 2002).

 

Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute �n luna iunie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Luna iunie reprezinta pentru toata �ara luna cu valorile maxime de precipitatii dintre toate lunile anului. Valorile medii multianuale cresc de la campie la munte cu un gradient variabil de 5-20 mm/100 m altitudine. Caracteristicile pluviometrice ale lunii iunie sunt definitorii pentru dezvoltarea vegetatiei agricole �i forestiere. Deficitele de precipitatii din luna iunie determina pierderi importante in culturile silvice si reducerea drastica a recoltelor agricole de toamn�. Distribu�ia teritorial� a precipita�iilor multianuale ale lunii iunie �n Rom�nia este puternic influen�at� de relief �i de longitudine. Valorile maxime ale precipitatiilor se �nregistreaza �n zona montan� superioara unde pot depasi 150 mm, iar valorile minime �n Dobrogea, sudul Moldovei, C�mpia Rom�na �i C�mpia de Vest (40-65 mm).

 

 

Harta deficitului/excesului de precipitatii �nregistrat �n luna iunie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Din reprezentarea cartografic� a diferen�ei dintre precipita�iile �nregistrate �n luna iunie 2003 (Pi) �i media multianual� a lunii iunie (Pm) se constat� c�, practic, �n toat� �ara s-au �nregistrat deficite importante de precipita�ii. Deficitele cele mai mari s-au �nregistrat �n Transilvania �i toat� zona montan� �i au avut valori de peste -60 mm cu valori maxime de peste -100 mm �nregistrate �n ocoalele silvice din Direc�iile silvic� Maramure�, S�laj �i Carpa�ii Meridionali, �n special pe clina nordic� (Direc�ia silvic� Sibiu, Bra�ov).

In toat� zona extracarpatic� - �n care precipita�iile medii ale lunii iunie sunt cu 50 - 60 mm mai mici dec�t �n zona montan� - deficitul de precipita�ii �nregistrat a fost cuprins �ntre -60 �i -30 mm. Coroborate cu evapotranspira�ia foarte ridicat� din aceast� lun� - care a fost cu 2 - 50C mai cald� dec�t media multianual� - aceste deficite explic� seceta care s-a instalat �n toat� �ara.



Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) �nregistrate �n luna iunie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Calculul cantit��ilor procentuale de precipita�ii �nregistrate �n luna iunie eviden�iaz� c�, practic, �n toat� �ara cantit��ile de precipita�ii c�zute au fost mai mici de 40% din media multianual� cu c�teva excep�ii �nregistrate �n Carpa�ii Meridionali, nordul Carpa�ilor Orientali �i Banat unde s-au �nregistrat 40 - 80% din valoarea medie. Cele mai reduse cantit��i relative de precipita�ii s-au �nregistrat �n ocoalele silvice din nord-vestul ��rii (D.S. Satu Mare, Bihor, Maramure�, S�laj, Cluj, Alba �i Sibiu) unde nu au dep�it 20% din media multianual�. Valori similare s-au �nregistrat �i �n zona de sud-vest a ��rii, �n special �n ocoalele situate �n apropierea Dun�rii, din clisura Dun�rii p�n� la Olt (O.s. Moldova Nou�, Berzasca, Or�ova, B�ile Herculane, Dorbeta Turnu Severin, Simian, Jiana, V�nju Mare, Calafat, Segarcea, Sadova �i Caracal), precum �i B�r�gan (D.S. Ialomi�a, O.s. Slobozia, Lehliu, Lacu S�rat �i Br�ila) �i Dobrogea (�n special �n D.S. Tulcea). Zone �ntinse din Moldova (O.s. Boto�ani, M. Eminescu, Dorohoi, Ia�i, Ciurea, Podu Iloaie, Hu�i, Vaslui, B�rlad, Epureni, Tecuci, Hanu Conachi) �i Subcarpa�ii de Curbur� (O.s. Foc�ani, Panciu, Guge�ti) se �ncadreaz� �n aceast� categorie. De asemenea �n zona montan� din jum�tatea sudic� a Carpa�ilor Orientali �i pe clina nordic� a Carpa�ilor Meridionali precipita�iile se distribuie mai neregulat dar �n cele mai multe ocoale silvice cantit��ile c�zute nu au dep�it 20 - 30% din media multianual� a lunii iunie. Aceast� situa�ie este mai grav� dec�t �n cea mai defavorabil� ipotez� de prognoz� (Pi = 50% din Pm) avut� �n vedere la evalu�rile noastre din luna mai. Lipsa �ndelungat� a precipita�iilor pe aproape toat� durata lunii iunie (practic precipita�iile �nregistrate au c�zut numai �n ultima decad�) a determinat accentuarea deficitului hidric �n orizonturile superioare ale solurilor �i a condus la usc�ri pe mari suprafe�e ale planta�iilor din prim�vara anului 2003. O analiz� a indicilor standardiza�i ai precipita�iilor �n ultimile 2 - 3 luni va eviden�ia clar zonele cele mai afectate.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) �n luna iunie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Calculul indicelui standardizat al precipita�iilor pentru luna iunie eviden�iaz� �i mai pregnant afirma�iile de mai sus. Luna iunie a fost excesiv de secetoas� (cu valori SPI = 2,5 � 2,9) �n extremitatea de nord - vest a ��rii (O.s. Livada, Satu Mare, Carei, Borle�ti, Ulmeni, Somcuta Mare, Cehul Silvaniei, Zal�u, Jibou, Ileanda, S�cuieni, Marghita �i T�nad), �n sudul C�mpiei Transilvaniei (O.s. Ludu�, T�rn�veni, Media�, Agnita, Sibiu)�n sud - vestul Olteniei�n ocoalele silvice din vecin�tatea Dun�rii (O.s. Or�ova, Simian, Jiana, V�nju Mare, Caracal).

Un regim al precipita�iilor extrem de secetos (SPI = 2 � 2,5) s-a �nregistrat �n luna iunie �n aproape toat� Transilvania, inclusiv �n Mun�ii Apuseni, sudul Cara�ului �i sudul Olteniei precum �i �n cunoscutele zone ale ��rii cu secete prelungite: Dobrogea, B�r�ganul �i sudul Moldovei. In c�teva ocoale din nordul Moldovei (O.s. Dorohoi, Boto�ani, Mihai Eminescu, Ia�i, Ciurea, Pa�cani) s-a �nregistrat de asemenea un regim extrem de secetos, cu efecte catastrofale asupra culturilor agricole �i planta�iilor �i regener�rilor naturale.

In majoritatea zonelor extracarpatice �i �n Carpa�ii Orientali �i Meridionali regimul precipita�iilor a fost foarte secetos cu c�teva excep�ii din D.S. Prahova, D�mbovi�a, Gorj �i Banat unde regimul precipita�iilor a fost moderat secetos - aproape normal.

   

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (iunie - mai2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Calculul indicelui SPI2 pentru ultimele dou� luni eviden�iaz� c� seceta instalat� la �nceputul sezonului de vegeta�ie a continuat �n acelea�i regiuni. Din analiza h�r�ii se constat� c� �n ultimele 2 luni regimul precipita�iilor a fost excesiv de secetos (SPI = 2,5 � 2,9) �n ocolul silvic Tulcea �i �n c�teva ocoale silvice din D.S. S�laj (O.s. Zal�u, Alma�, Jibou, Ileanda), Maramure� (O.s. Somcuta Mare, Baia Mare, T�u�i M�gher�u�, Baia Sprie, Tg. L�pu�, Gor�ii Tible�ului �i Str�mbu B�iu�i), Cluj (O.s. Beclean, Dej, Gherla).

In aproape toate ocoalele silvice din Transilvania, din nordul Moldovei la est de Siret (D.S. Boto�ani, Ia�i, Neam� �i Bac�u) �i din sud - estul ��rii (D.S. Ialomi�a, Tulcea �i Constan�a) ultimele dou� luni au fost extrem de secetoase (SPI = 2 � 2,4).

Un regim al precipita�iilor foarte secetos s-a �nregistrat �n ultimele dou� luni �n tot vestul Moldovei, Carpa�ii Meridionali, C�mpia Vl�siei �i �n cea mai mare parte din Banat.

Numai �n sudul Banatului (zona montan�) �i �n Oltenia regimul precipita�iilor �n ultimele dou� luni a fost moderat secetos �i doar local �n aceste regiuni a fost aproape normal (O.s. Re�i�a, V�liug, Anina, Nera, Bozovici, P�ltini� din D.S. Cara� Severin). De remarcat c� seceta instalat� �n ultimele dou� luni a determinat apari�ia unor arii foarte �ntinse, �ncadrabile �n acela�i regim de umiditate �i o trecere gradat� de la un regim moderat secetos �n sud-vestul ��rii c�tre un regim excesiv de secetos spre nord-vest �i sud-est.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (iunie - mai - aprilie2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

In ultimele 3 luni, care coincid cu prima jum�tate a sezonului de vegeta�ie, regimul precipita�iilor c�zute a avut urm�toarele caracteristici:

Excesiv de secetos (SPI3 = 2,5 � 2,9) �n O.s. Zal�u, Jibou, din D.S. S�laj �i Gherla din D.S. Cluj, precum �i �n O.s. Tulcea - jum�tatea de vest a Deltei Dun�rii

Extrem de secetos (SPI3 = 2,0 � 2,4) �n toate ocoalele silvice din centrul Transilvaniei �i nord-vestul ��rii (local chiar excesiv de secetos), �n nordul Moldovei (D.S. Boto�ani, Ia�i, Neam�) precum �i �n nordul Dobrogei (O.s. Tulcea) �i nordul B�r�ganului (O.s. Slobozia, Fete�ti �i Br�ila). De asemenea s-a mai �nregistrat acela�i regim �n O.s. R�mnicu S�rat, Buz�u, Vintil� Vod� �i Tis�u din D.S. Buz�u �i insular �n Clisura Dun�rii �i nordul C�mpiei Vl�siei.

Foarte secetos �n ocoalele silvice din Carpa�ii Orientali (D.S. Suceava, Neam�, Bac�u, Vrancea, Buz�u, Prahova), Podi�ul Moldovei (D.S. Vaslui, Ia�i), C�mpia Rom�n�, sudul Dobrogei �i cea mai mare parte din ocoalele silvice din zona montan� a Carpa�ilor Meridionali �i Occidentali.

In Subcarpa�ii Meridionali, Banat �i C�mpia de Vest (D.S. Arad), Teleorman �i sudul Moldovei, regimul precipita�iilor �n ultimele 3 luni a fost moderat secetos.

Numai �n sud-vestul ��rii (D.S. Cara� Severin, Mehedin�i, Dolj, Gorj, V�lcea �i Olt) regimul precipita�iilor �n ultimele 3 luni a fost aproape normal cu c�teva excep�ii �n apropierea Dun�rii de la Or�ova p�n� la Corabia.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele patru luni (iunie - mai - aprilie - martie 2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Analiza distribu�iei valorilor SPI6 pe harta Rom�niei pune �n eviden�� o arie foarte �ntins� pe toat� zona central� a ��rii �i �n nord - vest cu un regim al precipita�iilor extrem de secetos iar �n anumite ocoale (O.s. Dej, Gherla, Alma�, Sibiu, S�li�te, Valea Cibinului, Valea Sadului) chiar excesiv de secetos. Aceea�i caracteristic� pentru ultimele 6 luni se eviden�iaz� �n O.s. Dorohoi, M. Eminescu �i Tru�e�ti din D.S. Boto�ani �i local �n B�r�gan (O.s. Slobozia) �i Dobrogea (O.s. H�r�ova).

Un regim al precipita�iilor foarte secetos �n ultimele 6 luni s-a �nregistrat �n nordul Carpa�ilor Orientali, Carpa�ii de Curbur� �i Carpa�ii Meridionali �i Apuseni precum �i �n jum�tatea de nord a Moldovei. In sud-vestul ��rii, Muntenia, sudul Moldovei �i Dobrogea, regimul precipita�iilor a fost moderat secetos iar insular �n D.S. Olt, Teleorman, Arad, Vrancea �i sudul D.S. Vaslui, regimulprecipita�iilor �n ultimele 6 luni a fost aproape normal.

Analiza prezentat� pentru ultimele luni eviden�iaz� o tendin�� de localizare �i cronicizare a secetei �n Transilvania �i �n nordul Moldovei.

 

Evapotranspiratia

Evapotranspira�ia poten�ial� �nregistrat� �n luna iunie a avut valori de peste 120 mm �n Dobrogea, B�r�gan, C�mpia Vl�siei, nordul Moldovei (D.S. Boto�ani, Ia�i) precum �i �n C�mpia de Vest, C�mpia Transilvaniei �i depresiunile intramontane din Carpa�ii Orientali (Ciuc, Covasna, Bra�ov). In restul teritoriului, evapotranspira�ia poten�ial� a avut valori de 100 - 120 mm �n zona de c�mpie �i dealuri �i 70 - 90 mm �n zona montan�.

Valorile ridicate ale evapotranspira�iei poten�iale cu 10 - 20% mai mari dec�t media multianual� au accentuat �i mai mult deficitul de umiditate din orizonturile superioare ale solurilor gr�bind instalarea secetei fiziologice �n culturile tinere �i regener�rile naturale.



Harta rezervei de apa din sol pentru luna iunie 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Precipita�iile efective (P - ETP) �nregistrate �n luna iunie 2003 au avut �n toat� �ara valori negative ceea ce pune �n eviden�� o accentuare a secetei �n toate regiunile ��rii.

Valorile cele mai mari cu care s-a redus rezerva de ap� din sol s-au �nregistrat �n nordul Dobrogei (-120 mm); iar �n sudul Dobrogei, �n B�r�gan, nordul Moldovei �i nordul C�mpiei de Vest, rezerva de ap� s-a diminuat cu 100 - 120 mm.

Pe arii extinse din Moldova (la est de Siret), B�r�gan, C�mpia Rom�n� �i Oltenia de sud, rezervele s-au diminuatcu 70 - 100 mm. In resul teritoriului rezerva de ap� din sol s-a diminuat cu 20 - 70 mm �i doar �n ocoalele silvice din nordul Carpa�ilor Orientali (D.S. Suceava �i Neam�) �i Carpa�ii Meridionali (D.S. Prahova �i D�mbovi�a) rezervele de ap� din sol s-au diminuat cu mai pu�in de 20 mm.

 

Prognoza evolu�iei vremii �i regimul probabil al precipita�iilor pentru luna iulie 2003

Dup� valul de precipita�ii �nregistrat �n perioada 25 - 28 iunie, �n special �n zona de nord a ��rii, primele zile ale lunii iulie vor fi f�r� precipita�ii iar �n perioada 5 - 9 iulie sunt a�teptate precipita�ii �n anumite zone abundente, 30 - 50 l/m2 determinate de o depresiune care se va centra deasupra ��rii noastre�i va fi blocat� �n deplasarea ei c�tre est de anticiclonul antisiberian centrat deasupra Mun�ilor Ural. In perioada 10 - 13 iulie se vor �nregistra precipita�ii pu�ine iar �n perioada 14 - 19 iulie un front atmosferic cu originea �n vestul Europei va produce cantit��i importante de precipita�ii estimate la 30 - 40 mm �n vest �i 10 - 15 mm �n est. Fa�� de media multianual� a perioadei, precipita�iile vor fi apropiate �n est, cu 50% mai mari �n Carpa�ii Meridionali �i C�mpia Rom�n� �i duble �n Transilvania �i C�mpia de Vest. In perioada 20 - 25 iulie vremea va fi frumoas�, f�r� precipita�ii, iar dup� 25 iulie este posibil� advec�ia unui nou front de precipita�ii deasupra teritoriului ��rii noastre.

In prima jum�tate a lunii iulie se prognozeaz� o r�cire a vremii, �n special �n Carpa�ii Orientali �i �n jum�tatea de nord a ��rii, care se va extinde p�n� �n 19 iulie �n toat� �ara cu excep�ia Dobrogei. Se apreciaz� c� temperaturile, �n primele decade ale lunii iulie, vor fi mai reduse cu 2 - 40C dec�t media �n jum�tatea de nord a ��rii �i cu 1 - 20C �n est. In Dobrogea �i B�r�gan temperaturile vor fi apropiate de media multianual�. Rezerva de ap� existent� �n sol (stratul de 2 m), la �nceputul lunii iulie, se estimeaz� la 250 - 300 mm �n sud-estul ��rii, 300 - 350 mm �n Moldova, Muntenia, C�mpia de Vest �i Banat, 350 - 400 mm �n Transilvania �i 400 - 500 mm �n zona montan�. In primele dou� decade ale lunii se estimeaz� c� rezerva de ap� din sol va cre�te cu 10 - 40 mm �n zona jum�tatea de vest a ��rii �i va sc�dea cu 10 - 40 mm �n sud-est.

La �nceputul lunii iulie indexul st�rii hidrice a vegeta�iei ar�ta zone �ntinse de stress �n C�mpia Moldovei, Dobrogea, C�mpia Transilvaniei, C�mpia de Vest �i B�r�gan; o stare hidric� mijlocie �n Oltenia, Suceava �i sud-estul Transilvaniei.

 

����������� Simularea evolu�iei indicilor standardiza�i ai precipita�ilor calcula�i pentru ultimele 2 - 3 �i respectiv 6 luni �n urm� din iulie �n 5 ipoteze de prognoz�

����������� - Ipoteza 1 - Precipita�iile anticipate pentru luna iulie reprezint� 50% din media multianual� a lunii iulie.

����������� SPI2 va ar�ta urm�toarele regimuri de umiditate �n ecosistemele forestiere din Rom�nia :

����������� Excesiv secetos �n nord-vestul ��rii, C�mpia Transilvaiei, sudul Moldovei �i nordul Dobrogei

����������� Extrem de secetos �n toat� �ara cu excep�ia nordului Carpa�ilor Orientali, Podi�ului Moldovei, sudul Carpa�ilor Meridionali �i Banatului unde va fi foarte secetos

����������� SPI3 va ar�ta urm�toarele regimuri de umiditate �n ecosistemele forestiere din Rom�nia :

����������� Excesiv secetos �n c�teva ocoale din DS S�laj, Maramure� �i Cluj �i �n Delta Dun�rii

����������� Extrem de secetos �n Transilvania �i Carpa�ii Occidentali, C�mpia Moldovei, B�r�gan �i Dobrogea

����������� Foarte secetos �n toat� Moldova, Carpa�ii Meridionali, Muntenia �i Banat

����������� Moderat secetos �n Cara� Severin �i Mun�ii Banatului �i �n Oltenia

����������� SPI6 va ar�ta un regim extrem de secetos �n Transilvania de nord-vest, foarte secetos �n jum�tatea de nord a Moldovei, Carpa�ii de Curbur�, Carpa�ii Meridionali �i Occidentali, B�r�gan, Dobrogea �i �n sud-vestul ��rii de-a lungul Dun�rii, moderat secetos �n sud-vestul ��rii, Muntenia �i sudul Moldovei.

����������� - Ipoteza I1 - Precipita�iile anticipate pentru luna iulie reprezint� 75% din media multianual� a lunii iulie

����������� SPI2 va ar�ta un regim extrem de secetos �n nord-vestul ��rii, C�mpia Transilvaniei, sudul Olteniei, sudul Moldovei, B�r�gan �i Dobrogea de nord. Foarte secetos �n toat� �ara cu excep�ia nordului Carpa�ilor Orientali, Podi�ul Moldovei, Banat �i Subcarpa�ii Getici unde va fi moderat secetos.

����������� SPI3 va ar�ta un regim extrem de secetos �n nord-vestul ��rii, C�mpia Transilvaniei, Depresiunea Ciuc - Gheorghieni, nordul B�r�ganului �i Dobrogei �i C�mpia Moldovei. Foarte secetos tot restul ��rii cu excep�ia Banatului, Olteniei �i Subcarpa�ilor Getici unde va fi moderat secetos - aproape normal.

����������� SPI6 va ar�ta un regim extrem de secetos �n Transilvania de nord-vest �i C�mpia Transilvaniei. Foarte secetos �n toat� Transilvania �i Carpa�ii Occidentali, �n Carpa�ii de Curbur�, C�mpia Moldovei, B�r�gan �i Dobrogea. Moderat secetos �n nordul Carpa�ilor Orientali, sudul Moldovei, Muntenia, Banatul �i C�mpia de Vest. In zona central� a Munteniei regim apropae normal.

- Ipoteza II1 - Precipita�iile anticipate pentru luna iulie reprezint� 100% din media multianual� a lunii iulie

SPI2 va ar�ta un regim foarte secetos �n nord-vestul ��rii, Valea Mure�ului,B�r�gan, Dobrogea �i sudul Moldovei. In restul ��rii SPI2 va indica un regim moderat secetos - aproape normal.

SPI3 va ar�ta un regimfoarte secetos �n Transilvania, C�mpia Moldovei �i Podi�ul Sucevei, B�r�gan �i Dobrogea. In celelalte regiuni indicele SPI3 indic� un regim moderat secetos �n nordul Carpa�ilor Orientali, sudul Moldovei, vestul Munteniei �i �n Banat �i un regim aproape normal �n Mun�ii Banatului �i Oltenia.

SPI6 va ar�ta un regim foartesecetos �n Transilvania, C�mpia Moldovei, B�r�gan �i Delta Dun�rii. In restul ��rii SPI6 va indica un regim moderat secetos - aproape normal (Muntenia, C�mpia de Vest).

����������� - Ipoteza 1V - Precipita�iile anticipate pentru luna iulie reprezint� 125% din media multianual� a lunii iulie

SPI2 va ar�ta un regim foarte secetos �n ocoalele silvice din clisura Dun�rii �i sudul Olteniei, moderat secetos �n vestul ��rii (cu excep�ia Banatului �i Carpa�ilor Occidentali unde va fi un regim aproape normal). Tot moderat secetos va indica SPI2 pentru sudul Moldovei, B�r�gan �i Dobrogea. In restul ��rii (Carpa�ii Orientali, Carpa�ii Occidentali �i C�mpia Rom�n�) regimul hidric va fi aproape normal.

SPI3 va ar�ta un regimfoarte secetos �n nord-vestul ��rii, C�mpia Transilvaniei, C�mpia Moldovei, B�r�gan �i Dobrogea; aproape normal �n Banat, Muntenia �i nordul Carpa�ilor Orientali, �n rest moderat secetos.

SPI6 va ar�ta un regim foarte secetos �n nord -vestul ��rii, bazinul mijlociu al Mure�ului �i local �n C�mpia Moldovei, B�r�gan �i Dobrogea. In restul ��rii regimul hidric va fi moderat secetos cu excep�ia Munteniei, sudului Moldovei, Mun�iilor Banatului �i C�mpiei de Vest unde va avea un regim aproape normal.

����������� - Ipoteza V - Precipita�iile anticipate pentru luna iulie reprezint� 150% din media multianual� a lunii iulie.

SPI2 va ar�ta un regim aproape normal �n majoritatea regiunilor ��rii cu excep�ia regiunilor din nord-vest,sud-est�i sudul Olteniei unde va fi moderat secetos.Ocoalele din clisura Dun�rii �i sudul Olteniei vor avea un regim foarte secetos.

SPI3 va ar�ta o ameliorare a condi�iilor hidrice �n majoritatea regiunilor ��rii cu excep�ia Transilvaniei, jum�t��ii de nord a Moldovei, B�r�ganului �i Dobrogei unde va fi moderat secetos.

SPI6 indic� un regim foarte secetos �n nord-vestul ��rii �i local �n depresiunea Transilvaniei, moderat secetos �n Transilvania, Carpa�ii de Curbur�, nordul Moldovei, B�r�gan, Dobrogea �i sudul Olteniei. In restul teritoriului regimul se va apropia de normal.

 

 

 

�ntocmit,�� ������������������ ����������� Procesare date,����������������������� ����������� ���� Responsabil site,

Dr. ing. Ion BARBU�������� ����������� Dr. ing. Ionel POPA������������� ����������� ����������� Ing. Marius TEODOSIU

 

 

 

 

 
index