Untitled Document

Untitled Document

Caracterizarea regimului precipitatiilor în anul 2002 în ocoalele silvice din România

Instructiuni

Untitled Document

��<html xmlns:v="urn:schemas-microsoft-com:vml" xmlns:o="urn:schemas-microsoft-com:office:office" xmlns:w="urn:schemas-microsoft-com:office:word" xmlns="http://www.w3.org/TR/REC-html40"> <head> <meta http-equiv=Content-Type content="text/html; charset=windows-1252"> <meta name=ProgId content=Word.Document> <meta name=Generator content="Microsoft Word 9"> <meta name=Originator content="Microsoft Word 9"> <link rel=File-List href="./raport.files/filelist.xml"> <title>I</title>  <style>  </style> </head> <body lang=RO style='tab-interval:35.4pt' bgcolor="#FFFFFF"> <div class=Section1> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> <div align=center> <? include ("sus.php") ?> </div> <div align="left"></div> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> <o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> RAPORTUL DE MONITORIZARE �I EVALUARE A RISCULUI <o:p></o:p>DE APARI�IE A SECETEI �N P�DURILE DIN ROM�NIA PE LUNA <o:p>FEBRUARIE 2003 </o:p> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> 1. <a href="../martie2002/raport.php#1">Informatii despre proiect</a><a href="../martie2002/raport.htm"><o:p></o:p></a><o:p></o:p> �� <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> �� <![if !supportEmptyParas]>   <![endif]> <o:p></o:p> ��2. Rezultate ob�inute pentru luna februarie 2003 Anul 2002 s-a �ncheiat cu abundente caderi de zapada care au continuat �n aproape toate regiunile tarii �n primele zile ale lunii ianuarie.<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="pi.jpg">Harta cantitatilor de precipitatii cazute �n luna februarie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia</a><o:p></o:p> Luna februarie se caracterizeaza, �n general, saraca �n precipitatii datorita prezentei anticiclonului Siberian �n zona central-estica a Europei. Regimul anticiclonic determina blocarea circulatiei ciclonilor din nordul (Scandinavia) si din sudul Europei catre teritoriul tarii noastre. Si �n cursul lunii februarie 2003 vremea pe teritoriul Rom�nie a fost rece, chiar geroasa �n anumite perioade, si saraca �n precipitatii. Cu exceptia unui front de precipitatii din perioada 5-8 februarie, care a adus caderi de zapada pe tot teritoriul tarii, vremea� a fost stabila, caracterizata prin cer senin si temperaturi scazute (-5 - -22oC) �n majoritatea regiunilor tarii.<o:p></o:p> Cantitatile de precipitatii cazute �n luna februarie 2003 au fost, �n medie, mai mici dec�t media multianuala a lunii, �n special �n Muntenia (10-20 mm), vestul Carpatilor Meridionali, C�mpia Transilvaniei (10-30 mm) si coltul de nord-vest al tarii (25-50 mm).<o:p></o:p> Precipitatii peste media multianuala s-au �nregistrat �n Moldova, Dobrogea, Baragan si C�mpia de Vest. In restul teritoriului precipitatiile cazute au fost apropiate de normal.<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="pm.jpg">Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute �n luna februarie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia<o:p></o:p></a><o:p></o:p> Cantitatile medii de precipitatii cazute �n luna februarie pe teritoriul tarii noastre sunt de 35-45 mm cu valori minime �n Moldova, Dobrogea si estul Munteniei (20-30 mm) si �n Transilvania (25-45 mm). In zona montana si de vest a tarii precipitatiile medii au valori de 40-60 mm sau chiar mai mari �n Caras Severin, Mehedinti si Gorj, datorita patrunderii unor fronturi de precipitatii din Marea Adriatica si Mediterana. Asa cum se observa din harta, lantul carpatic constituie o bariera �n patrunderea� maselor de aer mai umed din vest si sud-vest delimit�nd o zona foarte saraca �n precipitatii �n zona extracarpatica.<o:p></o:p> Pe baza analizei variabilitatii precipitatiilor �n luna februarie, pe teritoriul tarii �n perioada 1922-1969 s-a constatat ca parametrii statistici (coeficient de variatie, abaterea standard etc.) variaza clinal de la vest la est. Astfel coeficientul de variatie (s) al precipitatiilor (pe care �l utilizam la calculul SPI) are valori �n februarie de 50% �n C�mpia de Vest si creste p�na la 90% �n Dobrogea. In medie, pentru fiecare grad longitudinal, coeficientul de variatie al precipitatiilor creste (�n luna februarie) cu 5%.<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="dif.jpg">Harta deficitului/excesului de precipitatii �nregistrat �n luna februarie 2003 </a><a href="proc.jpg">�n Ocoalele silvice din Rom�nia<o:p></o:p></a><o:p></o:p> Din analiza datelor rezultate din masuratori si valorile medii multianuale se constata ca �n luna februarie valorile precipitatiilor au fost excedentare cu 10-20 mm �n Moldova, nordul Baraganului, Dobrogea, C�mpia de Vest, au fost aproape normale �n C�mpia Rom�na, Subcarpatii de Curbura si Banat si au avut valori deficitare �n rest.<o:p></o:p> Cele mai mari deficite s-au �nregistrat �n sud-vestul tarii (Directiile silvice Dolj, Gorj, Mehedinti, Caras Severin) si �n nordul Transilvaniei (-20 - -40 mm).<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="proc.jpg">Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) �nregistrate �n luna februarie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia<o:p></o:p></a><o:p></o:p> Din calculul valorii procentuale al precipitatiilor cazute �n luna februarie (Pi/Pm) si reprezentarea pe harta a rezultatelor, se evidentiaza mai clar zonele deficitare si excedentare �n precipitatii. Astfel precipitatiile cazute �n Transilvania, Carpati, Banat si Oltenia au reprezentat� doar 30-70% din cantitatea medie a lunii februarie. Cele mai mari diferente s-au �nregistrat �n sudul Olteniei (20-30% �n medie), �n Caras Severin (30-40% din media multianuala) si �n sudul Muntilor Apuseni (30-40%).<o:p></o:p> Valori excedentare, reprezent�nd 130-200% din media multianuala s-au �nregistrat �n zona periferica a tarii (�n Moldova, Dobrogea, C�mpia de Vest). Se remarca ocoalele silvice din apropierea Siretului, unde s-au �nregistrat sistematic excedente de precipitatii. In cea mai mare parte a teritoriului deluros si montan, valorile precipitatiilor cazute au fost apropiate de normal sau usor deficitare reprezent�nd 80-90% din media multianuala.<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="spi1.jpg">Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) �n luna februarie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia</a><a href="spi1.jpg"> <o:p></o:p></a><o:p></o:p> Ţin�nd cont de marea variabilitate a precipitatiilor din aceasta perioada (s = 50-90%), cu toate ca deficitul/excesul precipitatiilor cazute �n luna februarie 2003 au fost importante, calculul indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pune �n evidenta, pentru majoritatea ocoalelor din tara, un regim aproape normal al precipitatiilor. Pentru a vedea influenta coeficientului de variatie asupra SPI exemplificam calculul pentru acelasi deficit/exces dar pentru valori ale s% diferite.<o:p></o:p> � Ex. :<o:p></o:p> Pi = 50 mmPm = 30 mm<o:p></o:p> � s1 = 0,3�� s2 = 0,7<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> In primul caz� s = 0,3<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> Pi-Pm�� 50-30�� -20<o:p></o:p> SPI = ---------- =� -------- = ------- = -2,2 (extrem de secetos)<o:p></o:p> � Pm*s�� 30*0,3�� 9<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> In al doilea caz s = 0,7<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> Pi-Pm�� 50-30�� -20<o:p></o:p> SPI = ---------- =� -------- = ------- = -0,96 (aproape normal)<o:p></o:p> � Pm*s�� 30*0,7�� 21<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> Ţin�nd cont ca �n aceasta luna valorile s sunt mari, rezulta ca, pentru tara noastra, regimul precipitatiilor �n februarie 2003 a fost aproape normal cu c�teva exceptii : regim moderat secetos �n sudul Olteniei si c�teva ocoale din DS Hunedoara.<o:p></o:p> In ocoalele cu exces important de precipitatii regimul , dupa valoarea SPI, a fost moderat ploios-foarte ploios (O.s. Ceala-D.S. Arad, O.s. Hanu Conachi, Tecuci-D.S. Vrancea si O.s. Basarabi-D.S. Constanta).<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="spi2.jpg">Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (februarie-ianuarie 2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia</a><o:p></o:p> Calculul indicelui SPI pentru lunile februarie si ianuarie 2003 pune �n evidenta un regim al precipitatiilor aproape normal �n toata tara cu doua insule de seceta (moderat secetos) �n sudul Muntilor Apuseni si nordul Carpatilor Orientali (Depresiunea Dornelor) si c�teva zone cu regim al precipitatiilor moderat ploios-excesiv de ploios �n� sudul Moldovei, Delta Dunarii, sudul Dobrogei si C�mpia de Vest la nord de Mures.<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="spi3.jpg">Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (februarie-ianuarie 2003-decembrie 2002) �n ocoalele silvice din Rom�nia</a><o:p></o:p> Calculat, pentru lunile din iarna 2002/2003 (decembrie, ianuarie si februarie), indicele SPI arata ca regimul precipitatiilor a fost aproape normal �n toata tara cu exceptia unor zone din sudul Moldovei, nordul Dobrogei, C�mpia de Vest, Depresiunea Maramuresului si nordul jud. Mehedinti si Gorj, unde iarna a fost moderat ploioasa-extrem de ploioasa. In c�teva ocoale silvice din nordul Carpatilor Orientali (depresiunea Dornelor), Valea Muresului si sudul Olteniei (Calafat) regimul precipitatiilor� �n iarna 2002/2003 a fost moderat secetos. <o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <a href="spi6.jpg">Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele sase luni) �n ocoalele silvice din Rom�nia<o:p></o:p></a><o:p></o:p> Analiz�nd regimul precipitatiilor �nregistrat �n ocoalele silvice din Rom�nia pe ultimele 6 luni (toamna-iarna) se constata ca acesta a fost excedentar �n jumatatea de sud-est a tarii si �n vest (din Caras Severin p�na �n Maramures) unde s-a caracterizat ca fiind moderat ploios-excesiv de ploios. In cea mai mare parte a zonei montane si �n Transilvania regimul precipitatiilor pe ultimele 6 luni a fost aproape normal.<o:p></o:p> De remarcat zonele �ntinse din sudul Moldovei, centrul C�mpiei Rom�ne si coltul de nord� vest al tarii (DS Satu Mare si Maramures) unde regimul precipitatiilor a fost extrem de ploios-nemaipomenit de ploios.<o:p></o:p> Apreciem ca prin acumularea �n sol a precipitatiilor s-a refacut rezerva de apa din sol iar �n unele zone cu soluri mai grele si relief plan sunt posibile baltiri ale apei la �nceputul sezonului de vegetatie. Datorita absentei precipitatiilor �n exces �n zona montana apreciem ca riscul unor inundatii este redus cu toate ca �n restul tarii precipitatiile din ultimele 6 luni au fost excedentare� <o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> Rezerva de apa din sol la �nceputul lunii martie 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia<o:p></o:p> Regimul precipitatiilor din toamna 2002 si iarna 2002/2003 au favorizat acumularea unor rezerve importante de apa �n sol ceea ce face ca la �nceputul sezonului de vegetatie conditiile hidrice ale solului sa fie foarte bune �n majoritatea regimurilor tarii. Pe baza masuratorilor efectuate asupra precipitatiilor efective (P-ETP) �n ultimele 6 luni se estimeaza (facem abstractie de scurgeri) ca s-au acumulat �n sol circa 340-360 mm �n nord-vest si �n nord, circa 280-320 mm �n C�mpia de Vest si �n sud-vestul tarii, circa 180-200 mm �n est (Moldova) si sud (Muntenia) si 120-130 mm �n nord - est si sud-est. Rezulta ca zonele cele mai expuse� unor secete edafice �n urmatoarele luni sunt situate �n coltul de nord-est (DS Botosani, Iasi) si sud-est ale tarii (DS Constanta si Slobozia).<o:p></o:p> Starea vegetatiei la �nceputul lunii� martie arata o �nt�rziere fenologica de 25-40 zile fata de aceeasi perioada a anului trecut. La sf�rsitul lunii februarie, practic, �n nici o directie silvica din tara nu era declansata campania de �mpaduriri iar temperaturile scazute (+5 -�� -50C) prognozate pentru primele doua decade ale lunii martie vor� conduce la �nt�rzieri si mai mari. Abia la sf�rsitul lunii martie vor �ncepe procesele fenologice caracteristice lunii februarie.<o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> <![if !supportEmptyParas]> <![endif]><o:p></o:p> �ntocmit,�� �� Procesare date,�� �� �� Responsabil site,<o:p></o:p> Dr. ing. Ion BARBU�� �� ��Dr. ing. Ionel POPA�� �� ��Ing. Marius TEODOSIU<o:p></o:p> <o:p></o:p> </div> </body> </html>

index