Prima pagin� | Prezentare | Cercetare | Personal | Publica�ii | Software | Link-uri
 
Untitled Document
Rapoarte 2002: martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie | noiembrie | decembrie
Rapoarte 2003: ianuarie | februarie | martie | aprilie | mai | iunie | iulie | august | septembrie | octombrie
Caracterizarea regimului precipitatiilor în anul 2002 în ocoalele silvice din România
Instructiuni
Untitled Document
 


 

 

 

 

RAPORTUL DE MONITORIZARE �I EVALUARE A
RISCULUI DE APARI�IE A SECETEI �N P�DURILE
DIN ROM�NIA PE LUNA
IULIE 2003

 

 

 

 

1. Informatii despre proiect

�����������  

�����������  

�������������2. Rezultate ob�inute pentru luna iulie 2003

 

Harta cantitatilor de precipitatii cazute �n luna iulie 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Cantit��ile de precipita�ii c�zute �n luna iulie 2003 au avut valori peste medie in jum�tatea de nord a tarii cu excep�ia coltului de nord-vest (D.S. Maramures, Satu Mare si Salaj). In sudul ��riiprecipita�iile c�zute au fost mult mai mici dec�t media, zonele cele mai deficitare in precipita�ii fiind �nregistrate in Direc�iile Silvice Mehedinti, Dolj, Gorj, Olt, Prahova si Constanta. In valori absolute cantitatile c�zute au depasit 150 mm in majoritatea ocoalelor silvice din D.S. Suceava, 100 - 150 mm in D.S. Boto�ani si Ia�i. De asemenea valori de peste 130 - 150 mm s-au �nregistrat in zona �nalta a Carpatilor Orientali, Meridionali si Apuseni si local in nordul Transilvaniei (D.S. Bistrita Nasaud). Valorile cele mai mici ale cantitatilor de precipita�ii �nregistrate au fost in sudul jude�ului Mehedinti, Dolj si Olt unde au depasit rar 40 - 50 mm. In C�mpia de Vest cantitatile de precipita�ii c�zute au fost cuprinse intre 40 si 70 mm, zonele deficitare fiind situate in ocoalele silvice din Lunca Muresului si in zona Carei - Satu Mare. Local, s-au �nregistrat c�deri extrem de mari de precipita�ii in perioade scurte din a treia decada a lunii iulie care au condus la formarea unor debite extrem de ridicate provoc�nd pagube importante infrastructurii si localitatilor din jude�ele Suceava si Boto�ani.

 

Harta cantitatilor medii multianuale de precipitatii cazute �n luna iulie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Luna iulie se caraterizeaza printr-o distribu�ie neuniforma a cantitatilor de precipita�ii determinata, in mare parte, de relief si de un gradient care scade de la vest la est. Valorile medii multianuale cresc de la campie la munte cu valori de circa 20 mm/100 m. Astfel zona cu precipitatiile cele mai reduse in luna iulie se afla in estul extrem al tarii (Delta Dun�rii - 30-40 mm), in Dobrogea, B�r�gan si estul Moldovei precum si in sudul Olteniei valorile medii multianuale fiind cuprinse intre 40 si 60 mm. In C�mpia de Vest media multianuala a precipitatiilor in luna iulie are valori de 50 - 90 mm. In zona montana precipitatiile medii multianuale depasesc 100 mm si ajung la valori de 140 - 150 mm in etajul molidului.

 

 

Harta deficitului/excesului de precipitatii �nregistrat �n luna iulie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Din reprezentarea cartografic� a diferen�ei dintre precipita�iile �nregistrate �n luna iulie 2003 (Pi) �i media multianual� a lunii iulie (Pm) se constat� c� in jum�tatea de nord (cu excep�ia coltului de nord-vest al tarii) precipita�iile c�zute au depasit cu 20 - 90 mm valoarea medie multianuala. Cele mai mari excedente s-au �nregistrat in nord-estul tarii (D.S. Suceava, Boto�ani, Iasi si Neam�). De asemenea valori excedentare s-au �nregistrat in ocoalele silvice din D.S. Covasna, Caras Severin, Hunedoara, Cluj si Alba. In jum�tatea de sud a tarii precipita�iile au fost deficitare in special in D.S. Prahova, Mehedinti, Dolj, Olt, V�lcea, valorile deficitului fiind de 30 - 40 mm fata de media multianuala. In sudul Moldovei si nordul Dobrogei s-au �nregistrat u�oare excedente fata de media multianuala acestea nedepasind insa 20 - 40 mm.



Harta cantitatilor relative de precipitatii (Pi/Pm) �nregistrate �n luna iulie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Calculul cantit��ilor procentuale de precipita�ii �nregistrate �n luna iulie evidentiaza un mozaic de situa�ii caracterizat prin zone �ntinse situate in estul tarii in care precipitatiile c�zute au depasit cu 30 - 200% valorile medii multianuale. In D.S. Boto�ani, Ia�i, Suceava, Bac�u si Neam� precipita�iile din iulie 2003 au depasit cu 70-100% valorile medii multianuale ale acestei luni. In ocoalele silvice din sudul D.S. Vaslui, Vrancea si Tulcea s-au �nregistrat de asemenea valori procentuale cu 40 - 80% mai mari dec�t media multianuala a lunii iulie. Situa�ii similare s-au �nregistrat in D.S. Covasna, Harghita, Alba, Caras Severin si in unele ocoale silvice din D.S. Hunedoara si Sibiu. Pe zone �ntinse din nord-vestul tarii, sudul Olteniei, Prahova si Ialomi�a precipita�iile c�zute au reprezentat doar30 - 50% din media multianuala.

Din analiza har�ii se constata ca in luna iulie depasirile cele mai semnificative s-au �nregistrat in zona extracarpatica din estul si sud-vestul ��rii, influenta reliefului fiind mai pu�in evidenta in distribu�ia precipita�iilor.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) �n luna iulie 2003 �n Ocoalele silvice din Rom�nia

Calculul indicelui standardizat al precipita�iilor pentru luna iulie pune in evidenta o situa�ie excesiv de ploioasa in nord-estul tarii, moderat ploioasa in sudul Moldovei si nordul Dobrogei si in zone �ntinse din Transilvania. In zona de sud a tarii, in special in sudul Olteniei, Prahova si Maramures se evidentiaza c�teva ocoale silvice in care regimul precipita�iilor a fost moderat secetos.

   

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele doua luni (iulie - iunie2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Calculul indicelui SPI2 pentru ultimele dou� luni eviden�iaz� c� seceta instalat� la �nceputul sezonului de vegeta�ie a continuat �n acelea�i regiuni. Din analiza h�r�ii se constat� c� �n ultimele 2 luni regimul precipita�iilor a fost excesiv de secetos (SPI = 2,5 � 2,9) �n ocolul silvic Tulcea �i �n c�teva ocoale silvice din D.S. S�laj (O.s. Zal�u, Alma�, Jibou, Ileanda), Maramure� (O.s. Somcuta Mare, Baia Mare, T�u�i M�gher�u�, Baia Sprie, Tg. L�pu�, Gor�ii Tible�ului �i Str�mbu B�iu�i), Cluj (O.s. Beclean, Dej, Gherla).

In aproape toate ocoalele silvice din Transilvania, din nordul Moldovei la est de Siret (D.S. Boto�ani, Ia�i, Neam� �i Bac�u) �i din sud - estul ��rii (D.S. Ialomi�a, Tulcea �i Constan�a) ultimele dou� luni au fost extrem de secetoase (SPI = 2 � 2,4).

Un regim al precipita�iilor foarte secetos s-a �nregistrat �n ultimele dou� luni �n tot vestul Moldovei, Carpa�ii Meridionali, C�mpia Vl�siei �i �n cea mai mare parte din Banat.

Numai �n sudul Banatului (zona montan�) �i �n Oltenia regimul precipita�iilor �n ultimele dou� luni a fost moderat secetos �i doar local �n aceste regiuni a fost aproape normal (O.s. Re�i�a, V�liug, Anina, Nera, Bozovici, P�ltini� din D.S. Cara� Severin). De remarcat c� seceta instalat� �n ultimele dou� luni a determinat apari�ia unor arii foarte �ntinse, �ncadrabile �n acela�i regim de umiditate �i o trecere gradat� de la un regim moderat secetos �n sud-vestul ��rii c�tre un regim excesiv de secetos spre nord-vest �i sud-est.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele trei luni (iulie-iunie -mai 2003) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Regimul precipita�iilor in perioada mai -iulie care pentru anul 2003 a coincis cu prima parte a sezonului de vegeta�ie, a avut urm�toarele caracteristici :

Excesiv de secetos �n ocoalele silvice Tauti Magheraus, Baia Sprie, Baia Mare, Tg. Lapus, Somcuta Mare si Borlesti (D.S. Satu Mare);

Extrem de secetos �n majoritatea ocoalelor silvice din D.S. Satu Mare, Maramures, Salaj si Bihor, coltul de nord - vest al tarii �nregistr�nd cea mai severa seceta din ultimii 30 ani. De asemenea un regim extrem de secetos al precipita�iilor c�zute in ultimele 3 luni s-a �nregistrat in ocoalele silvice din C�mpia Transilvaniei (Medias, Dumbraveni, Agnita) precum si in ocoalele silvice din clisura Dunarii (Orsova, B�ile Herculene) si din centrul Dobrogei (O.s. Harsova, Basarabi si Baneasa). Pe arii �ntinse din C�mpia Transilvaniei, Podi�ul Transilvaniei si in depresiunile intramontane Brasov - Covasna regimul preciitatiilor pe ultimele 3 luni s-a caracterizat ca fiind foarte secetos. Aeeasi caracteristica au avut-o si precipita�iile �nregistrate in ultimele 3 luni in Carpatii si Subcarpatii de Curbura si in toata C�mpia Romana la est de Olt.

In majoritatea regiunilor tarii regimul precipita�iilorin prima parte a sezonului de vegeta�ie a avut caracteristica moderat secetos.

Un regim aproape normal al precipita�iilor pe ultimele 3 luni s-a �nregistrat numai in jum�tatea de nord a Moldovei (cu excep�ia bazinului mijlociu inferior al Bistri�ei in care a fost moderat secetos - foarte secetos) si insud-vestul tarii in special in zona montana din D.S. Caras Severin, Hunedoara.

 

Harta indicelui standardizat al precipitatiilor (SPI) pe ultimele 6 luni �n ocoalele silvice din Rom�nia

Analiza distribu�iei valorilor SPI6 pe harta Rom�niei pune �n eviden�� o arie foarte �ntins� pe toat� zona central� a ��rii �i �n nord - vest cu un regim al precipita�iilor extrem de secetos - foarte secetos. Se evidentiaza o arie foarte �ntinsa in nord-vestul tarii in care in toate ocoalele silvice regimul precipita�iilor c�zute in ultimele 6 luni se caracterizeaz� ca fiind extrem de secetos. La periferia acestei zone pe o arie foarte larga cuprinz�nd D.S. Maramures, Salaj, Bihor, Cluj, Mures, Sibiu, Brasov si Valcea, regimul precipita�iilor pe ultimele 6 luni a fost foarte secetos ceea ce a determinat sc�derea excesiva a debitelor cursurilor de apa, multe dintre ele �nregistr�nd recorduri in materie.Seceta din aceasta parte a tarii reprezint� un fenomen rar, aceasta zona aflandu-se la periferia estica a unei zone extrem de secetoase care a cuprins �ntregul bazin al Dun�rii si vestul Europei. Au fost eviden�iate alte trei regiuni in care regimul precipita�iilor in ultimele 6 lunia fost foarte secetos si acestea sunt :

- Clisura Dunarii si sudul Olteniei (O.s. Orsova, Baile Herculane, Tr. Severin, Simian, Juiana, Vanju Mare, Calafat, Perisor si Sadova)

- Subcarpatii de Curbura si nordul C�mpiei Romane - ocoalele silvice Slanic, Valeni, Maneciu, Nehoiasu, Cislau, Parscov, Vintila Voda, Rm. Sarat, Tisau, Buzau, Ploiesti, Ueziceni, Racari si Bolintin

- estul B�r�ganului si centrul Dobrogei - ocoalele silvice Slobozia, Br�ila, Casimcea, Urziceni si Basarabi.

Pe arii foarte extinse situate la periferia acestor zone si cuprinz�nd practic �ntreg Ardealul si sudul tarii, regimul precipita�iilor in ultimele 6 luni a fost moderat secetos

Zonele din tara in care regimul precipita�iilor a fost aproape normal se afla in Moldova si numai local in Mun�ii Banatului si in sudul tarii in D.S. Olt si Arge�.

Aceasta analiza pune in evidenta riscul apari�iei unor incendii de p�dure in toate zonele men�ionate ca av�nd un regimal precipita�iilor foarte secetos - extrem de secetos impun�ndu-se masuri severe de prevenire a incendiilor.



Indicele standardizat al precipita�iilor pe ultimele 12 luni 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Pe baza m�sur�torilor f�cute in re�eaua de monitorizare a secetei s-au calculat indicii standardiza�i ai precipita�iilor pentru ultimele 12 luni (din august 2002 - iulie 2003). Analiza har�ii pune in evidenta 3 zone caracterizate astfel :

- o zona situata in sudul Moldovei si nordul Dobrogei in care regimul precipita�iilor in ultimele 12 luni a fost foarte ploios - excesiv de ploios

- o zona �ntinsa in interiorul arcului carpatic in care regimul precipita�iilor in ultimele 12 luni a fost moderat secetos - excesiv secetos. Se remarca in aceasta zona ocoalele silvice Cluj, Gherla, Gilau, Ludus, Sibiu, Saliste, Agnita, Intorsura Buzaului, Teliu, Nehoiasu, Nehoiu,Homorod, Baraolt, Maierus, Codlea in care ultimele 12 luni au avut un regim al precipita�iilor foarte secetos, ceea ce a determinatsc�derea excesiva a rezervei de apa din sol si un risc foarte ridicat de apari�ie a usc�rilor in planta�iile tinere si incendiilor, mai ales in p�durile de rasinoase. Local, si in alte ocoale din zona montana regimul precipita�iilor a avut caracteriz�ri similare. Remarcam de asemenea ocoalele silvicedin Clisura Dunarii si sudul Olteniei, situate in imediata vecin�tate a Dun�rii in care regimul precipita�iilor a fost foarte secetos.

- in restul teritoriului, regimul precipita�iilor pe ultimele 12 luni a fost aproape normal.

Facem insa men�iunea ca at�t in anul 2002 cat si in prima parte a anului 2003 precipita�iile c�zute, au fost �nregistrate dup� perioade �ndelungate de 2 - 3 sapatamani de c�lduri excesive, adesea c�derile de precipita�ii av�nd caracter toren�ial cu consecin�e grave (inunda�ii locale, infiltra�ii reduse).


 

Evapotranspiratia

Evapotranspira�ia poten�ial� �nregistrat� �n luna iulie a avut valori maxime in sudul tarii (D.S. Teleorman, Bucuresti, Ialomita, Constanta) unde a depasit frecvent 120 - 130 mm. Local, O.s. Slobozia, Tr. Magurele, Fetesti ETP a avut valori de peste 150 mm. De asemenea valori ridicate ale evapotranspiratiei poten�iale s-a �nregistrat in nordul D.S. Boto�ani, in C�mpia Transilvaniei - O.s. Dej si in Depresiunea Hategului (o.s. Hateg, Retezat). Valorile cele mai mici ale evapotranspiratiei poten�iale 50 - 80 mm s-au �nregistrat in zona montana si in sud-vestul tarii. In restul teritoriului evapotranspiratia poten�iala a avut valori cuprinse intre 90 si 120 mm.



Harta rezervei de apa din sol pentru luna iulie 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Precipita�iile efective (P - ETP) �nregistrate �n luna iulie 2003 au pus in evidenta valori negative in sudul tarii si Dobrogea (-30 - -100 mm) si in vestul tarii (-30 - -50 mm). In zona montana precum si in Moldova si Transilvania rezerva de apa din sol s-a imbogatit in luna iulie cu 50 - 90 mm.

 

Simularea evolu�iei indicilor standardiza�i ai precipita�ilor calcula�i pentru ultimele 2 - 3 �i respectiv 6 luni �n urm� (din iulie)�n 5 ipoteze de prognoz�

����������� - Ipoteza 1 - Precipita�iile anticipate pentru luna august reprezint� 50% din media multianual� a lunii august.

����������� Calculul indicelui SPI2 in aceasta ipoteza evidentiaza urm�toarele regimuri de umiditate �n ecosistemele forestiere din Rom�nia :

����������� Extrem secetos �n nord-vestul ��rii, D.s. Maramures, Satu Mare, in sudul tarii D.s. Mehedinti - O.s. Tr. Severin, Jiana, Simiam, Vanju Mare, D.s. Dolj - o.s. Segarcea, Sadova, Craiova si in nordul C�mpiei Romane - O.s. Urziceni, Ploiesti.

����������� Foarte secetos �n nord-vestul tarii, Oltenia, Subcarpatii de Curbura si sudul Transilvaniei.

����������� SPI3 va ar�ta urm�toarele regimuri de umiditate �n ecosistemele forestiere din Rom�nia :

����������� Excesiv secetos pe arii extinse din nord-vestul tarii (D.S. Satu Mare, Maramures si Salaj), in sudul Olteniei, �n estul B�r�ganului, Subcarpatii de Curbura si sudul Transilvaniei.

����������� Extrem de secetos �n tot sudul tarii si al Dobrogei, in Transilvania si C�mpia de Vest.

����������� Foarte secetos pe arii extinse la periferia acestor zone, in special in vestul tarii, centrul Transilvaniei si sudul Moldovei

����������� Moderat secetos - aproape normal �n jum�tatea de nord a Moldovei, �n Mun�ii Apuseni si Mun�ii Banatului.

����������� SPI6 va ar�ta un regim extrem de secetos �n toata zona de nord-vest a tarii, , foarte secetos �n toata Transilvania si sud -estul tarii, moderat secetos - aproape normal �n jum�tatea de nord a Moldovei , Oltenia �i Banat.

����������� In aceasta ipoteza de prognoza riscul incendiilor se apreciaz� ca fiind foarte ridicat in D.S. din nord-vestul tarii, sudul Transilvaniei, Clisura Dun�rii si Subcaraptii de Curbura.

����������� - Ipoteza I1 - Precipita�iile anticipate pentru luna august reprezint� 75% din media multianual� a lunii august

����������� SPI2 va ar�ta un regim foarte secetos �n sudul Olteniei, nordulC�mpiei Romane si nord-vestul tarii. In restul teritoriului regimul precipita�iilor va fi moderat secetos in Transilvania, Muntenia si Dobrogea si moderat ploios in nordul Moldovei..

����������� SPI3 va ar�ta un regim extrem de secetos �n nord-vestul tarii si sudul Olteniei si sudul Transilvaniei, foarte secetos pe arii extinse la periferia acestor zone cuprinz�nd practic toata Transilvania, Muntenia si Dobrogea, moderat secetos in rest si aproape normal in zona montana si nordul Moldovei.

����������� SPI6 va ar�ta un regim extrem de secetos �n nord vestul tarii si in estul B�r�ganului, foarte secetos �n nord vestul tarii, centrul Transilvaniei, Subcaraptii de Curbura si nordul C�mpiei Romane, moderat secetos pe arii extinse in toata tara inclusiv in zona montana cu exceptia Muntilor Banatului si nordului Moldovei.

- Ipoteza II1 - Precipita�iile anticipate pentru luna august reprezint� 100% din media multianual� a lunii august

SPI2 va ar�ta un regim aproape normal �n toata �ara cu excep�ia jumatatii de nord a Moldovei in care va fi moderat - ploios, excesiv ploios.

SPI3 va ar�ta un regimexcesiv de secetos in sudul Olteniei, extrem de secetos in sudul Olteniei, sudul C�mpiei Romane si in nord - vestul tarii, foarte secetos �n toata jum�tatea de sud a tarii, nord - vestul tarii si sudul Transilvaniei. In restul teritoriului se estimeaz� ca regimul va fi moderat secetos - aproape normal si moderat ploios in nord-estul tarii.

SPI6 va ar�ta un regim extrem de secetos in nord - vestul tarii, foartesecetos pe arii mult mai extinse din nord - vest si Centrul Transilvaniei, precum si in Subcarpatii de Curbura, estul B�r�ganului si sudul Olteniei. In restul teritoriului se estimeaz� un regim moderat secetos - aproape normal.

����������� - Ipoteza 1V - Precipita�iile anticipate pentru luna august reprezint� 125% din media multianual� a lunii august

SPI2 va ar�ta un regim aproape normal, moderat ploios in toata tara si chiar foarte ploios in Moldova si nordul Dobrogei..

SPI3 va ar�ta un regimfoarte secetos �n nord-vestul ��rii, sudul Olteniei, moderat secetos pe arii mai largi din nord-vestul tarii, sudul Transilvaniei, Oltenia, nordul Campiei Romane si sudul Dobrogei. In restul tarii regimul precipita�iilor se estimeaz� aproape nomal - moderat ploios in nord - estul tarii.

SPI6 va ar�ta un regim foarte secetos �n nord -vestul ��rii, sudul Transilvaniei, estul Baraganului si local in nordul Campiei Romane, moderat secetos in Transilvania, Carapatii Meridionali, Subcarapatii de Curbura, B�r�gan si Dobrogea, aproape normal in Moldova, sud vestul tarii si in Oltenia.

����������� - Ipoteza V - Precipita�iile anticipate pentru luna august reprezint� 150% din media multianual� a lunii august.

SPI2 va ar�ta un regim aproape normal �n Muntenia, Carpatii Meridionali, Transilvania si nord-vestul ��rii, moderat ploios - foarte ploios in Banat si C�mpia de Vest, Carpatii Meridioanali, precum si in Moldova si Dobrogea.

SPI3 evidentiaza un regimextrem de secetos - foarte secetos in ocoalele silvice din Clisura Dun�rii si sudul Olteniei, moderat secetos in nord-vestul tarii, sudul Olteniei si sudul C�mpiei Romane, precum si in estul B�r�ganului si Dobrogea. In nord-estul tarii acest indice va arata un regim moderat ploios - foarte ploios.

SPI6 indic� un regim foarte secetos �n nord-vestul ��rii �i in c�teva puncte din nordul C�mpiei Romane si estul B�r�ganului, moderat secetos pe arii extinse din nord-vestul tarii, centrul Transilvaniei si sud-estul tarii.

����������� Din analiza prezentata se constata ca si in ipotezele 3, 4 si 5 in care regimul precipita�iilor anticipat in luna august 2003 ar depasi cu pana la 50% valorile medii multianuale ale lunii august seceta persista in nord-vestul extrem al tarii, in Transilvania si in partea de sud-est a Rom�niei. Cea mai plauzibila ipoteza de prognoza ramane insa ipoteza 1 care evidentiaza ca si in luna august vegeta�ia forestiera se va confrunta pe arii extrem de �ntinse, in special in nord vestul tarii, sudul Transilvaniei (inclusiv in Carpatii Meridionali) si sudul Munteniei cu secete extrem de pronun�ate care vor determina pierderi importante in culturile tinere si riscuri foarte ridicate a apari�ie a incendiilor.

 

 

 

�ntocmit,�� ������������������ ����������� Procesare date,����������������������� ����������� ���� Responsabil site,

Dr. ing. Ion BARBU�������� ����������� Dr. ing. Ionel POPA������������� ����������� ����������� Ing. Marius TEODOSIU

 

 

 

 

 
index