RAPORTUL DE MONITORIZARE �I EVALUARE A
RISCULUI DE APARI�IE A SECETEI �N P�DURILE
DIN ROM�NIA PE LUNA IANUARIE 2003

1. Informatii despre proiect

�����������  

�����������  

�������������2. Rezultate ob�inute pentru luna ianuarie 2003

Harta cantit��ilor medii multianuale de precipita�ii c�zute �n luna ianuarie �n ocoalele silvice din Rom�nia

Luna ianuarie este cea mai s�rac� �n precipita�ii din tot anul, iar aceast� caracteristic� se men�ine pentru aproape toat� �ara cu c�teva excep�ii �n zonele montane din sud-vest, �i nord-vest care beneficiaz� de un aport de precipita�ii din c�mpurile depresionare care se deplaseaz� din Mediterana �i Baltica spre estul Europei f�r� a putea disloca �ns� masele de aer rece de origine polar� aduse de c�mpul anticiclonului Siberian. Cantit��ile medii de precipita�ii �nregistrate la nivelul Rom�niei sunt de 40-50 mm cu varia�ii de la 20-30 mm �n� estul ��rii la 60-70 mm in zona montan� din vestul ��rii. Cele mai mici cantit��i de precipita�ii (< 30 mm) se �nregistreaz� �n Moldova la est de Siret �i �n Delta Dun�rii iar cele mai mari �n mun�ii din nordul ��rii (Mun�ii Maramure�ului-Rodnei), Carpa�ii Occidentali �i rama vestic� a Carpa�ilor Meridionali. In restul ��rii, cantit��ile medii de precipita�ii au valori de 30-40 mm, cele mai �ntinse regiuni cu asemenea valori fiind C�mpia Rom�n�, C�mpia de Vest �i C�mpia Transilvaniei.

Harta cantit��ilor de precipita�ii (PI mm) c�zute �n luna ianuarie 2003 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Analiz�nd distribu�ia cantit��ilor de precipita�ii c�zute �n ianuarie 2003 constat�m c� �n linii generale cantit��ile de precipita�ii au fost cu cca. 10-15 mm mai mari dec�t� media multianual�. Cele mai mici cantit��i de precipita�ii s-au �nregistrat �n nord-est �i �n sudul Transilvaniei unde valorile au fost cu 10-40 mm mai reduse dec�t media. Cele mai mari cantit��i de precipita�ii s-au �nregistrat �n nord-vestul ��rii (Direc�ia silvic� Satu Mare �i Maramure�) �n C�mpia de Vest de la Oradea p�n� la Timi�oara �i �n Carpa�ii Meridionali, din culoarul Timi�-Cerna p�n� �n Valea Prahovei. Local, s-au mai semnalat cantit��i de z�pad� mai mari dec�t media �n sudul Moldovei, �n Delta Dun�rii �i Balta Ialomi�ei, dar trebuie s� semnal�m c� �n C�mpia Rom�n� s-au �nregistrat �i c�teva zone cu precipita�ii mai reduse (de-a lungul Ialomi�ei �i Arge�ului). Remarc�m, de asemenea, c� �n zona Carpa�ilor Orientali cantitatea de precipita�ii c�zute este mult mai mic� dec�t media multianual�, �n special �n zona mijlocie �i nordic� a acestora.

�����������

Reprezentarea cartografic� a deficitului/excesului de precipita�ii �nregistrate �n luna ianuarie 2003 pune �n eviden�� at�t diferen�e negative de p�n� la 30-40 mm �n nordul Carpa�ilor Orientali �i �n Transilvania �i excedente de p�n� la 50-60 mm �n sud-vest, sudul Moldovei �i �n C�mpia de Vest.

Harta deficitului/excesului relativ (Pi-Pm)/Pm de precipitatii �nregistrate �n ocoalele silvice din Rom�nia �n luna ianuarie 2003
Dac� �ncerc�m s� exprim�m �n valori relative, deficitul/excesul de precipita�ii constat�m c� �n luna ianuarie nordul Moldovei �i Transilvania au primit cantit��i de precipita�ii� mai reduse cu 10-60% dec�t media multianual� iar C�mpia de Vest, sudul Moldovei �i aproape �ntreaga C�mpie Rom�n� �i Dobrogea au primit precipita�ii cu 20-200% mai mult dec�t media multianual� a lunii ianuarie.

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor (SPI) �n luna iulie 2002 �n ocoalele silvice din Rom�nia

Fundamentare teoretica

De�i deficitele/excesele relative de precipita�ii sunt importante, coeficientul de varia�ie (s%) al precipita�iilor c�zute �n luna ianuarie pe tot teritoriul ��rii are valori foarte ridicate (peste 50%) ceea ce face ca indicele standardizat al precipita�iilor s� aib� valori reduse �ncadr�nd aceast� lun� �ntr-un regim aproape normal al precipita�iilor.

Singurele zone �n care regimul precipita�iilor apare excedentar sunt� c�teva ocoale din sudul Moldovei �i� vestul ��rii �n care regimul precipita�iilor a fost foarte ploios.

Despre influen�a coeficientului de varia�ie (s) asupra indicelui standardizat al precipita�iilor se pot g�si detalii �n studiul nostru: �Variabilitatea precipita�iilor lunare �i periodice �n Rom�nia� ��n curs de publicare.

Exemplific�m doar modul �n care influen�eaz� coeficientul de varia�ie indicele SPI din luna ianuarie. Astfel, pentru un deficit de precipita�ii de 50% din valoarea precipita�iilor medii multianuale �i un coeficient de varia�ie s = 0,5 rezult� c� indicele SPI este egal cu �1 �i caracterizeaz� un regim de precipita�ii aproape normal, pe c�nd pentru un s = 0,2 calculul ar conduce la un SPI egal cu �2,5� (regim excesiv de secetos).

Pe ansamblu, putem aprecia c� �n timpul iernii coeficien�ii de varia�ie ai precipita�iilor au valori foarte mari (peste 0,50) �i aceasta explic� de ce, chiar �i �n cazul unor deficite (excedente) mari de precipita�ii, regimul acestora estimat prin intermediul SPI este mai pu�in sever.

In tabelul 1 au fost sintetizate valorile medii periodice (1-36 luni) ale coeficien�ilor de varia�ie ai precipita�iilor (in tara noastra �i semnifica�ia indicelui standardizat al precipita�iilor pentru diferite valori relative (Pi/Pm ale precipita�iilor �n perioada analizat�. Astfel, are valori de 35-65%, la 3 luni 30-35%, la 6 luni 25-30%, pentru ca dup� 12 luni valoarea acestuia s� scad� sub 17%. Pentru acelea�i precipita�ii relative (20%) valoarea �i semnifica�ia SPI este foarte diferit�. Astfel, o lun� �n care au c�zut doar 20% precipita�ii din media multianual� a lunii respective se �ncadreaz� �ntr-un regim de precipita�ii foarte secetos; pentru acela�i deficit, dar �nregistrat �n 6 luni zona s-ar �ncadra �n regimul excesiv de secetos cu tendin�� de de�ertificare.

Tabelul 1. Varia�ia indicelui standardizat al precipita�iilor (SPI) �i semnifica�ia acestuia �n func�ie de valoarea coeficientului de varia�ie ( s%) �i precipita�iile relative (Pi/P%) c�zute �ntr-un anumit interval de timp �n Rom�nia

In acela�i mod se interpreteaz� semnifica�ia unui excedent de precipita�ii de la o perioad� la alta. Astfel, pentru o valoare a precipita�iilor de 150% c�zute �ntr-o lun� regimul de precipita�ii se �ncadreaz� �n regim normal-moderat�ploios �n timp ce dac� acela�i excedent s-ar �nregistra pe o perioad� de 6 luni de zile caracteristica regimul ar fi foarte ploios-extrem de ploios. In tabelul 2 am sintetizat coresponden�a dintre valorile indicelui SPI �i precipita�iile relative (PI/Pm) �nregistrate �n 1-12 luni �i semnifica�ia climatic� a acestor valori pentru zona ��rii noastre. Se constat� c� pentru o zon� �n care precipita�iile relative (P1%) c�zute timp de o lun� sunt duble fa�� de media multianual� a lunii respective, valoarea indicelui standardizat a precipita�iilor este de 2-2,5 �i caracterizeaz� un regim extrem de ploios.

Tabelul 2. Coresponden�a dintre valorile periodice ale indicilor SPI �i P% �i semnifica�ia acestora pentru zona temperat-continental� a emisferei nordice

Se constat� �ns� c� aceea�i caracterizare cap�t� o perioad� de 3 luni �n care precipita�iile c�zute reprezint� doar 170% din media perioadei respective, 150% din precipita�iile din 6 luni �i 130% din precipita�iile anuale. In acela�i mod se constat� c� o lun� �n care precipita�iile c�zute reprezint� doar 25% din media multianual� a lunii respective, cap�t� caracterizarea moderat secetoas� (SPI = -1--1,5), dar aceea�i caracteristic� o are o perioad� de 3 luni �n care precipita�iile c�zute reprezint� 50% din media multianual� a acestora �i un an �n care precipita�iile c�zute reprezint� doar 75% din media multianual� a precipita�iilor.
   

Harta indicelui standardizat al precipita�iilor pe ultimele dou� luni (ianuarie 2003-decembrie 2002) (SPI2) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Pe hart� a fost reprezentat indicele SPI₂ pe ultimele dou� luni care pune �n eviden�� c� aproape �n toat� �ara regimul precipita�iilor c�zute a fost aproape normal cu excep�ia unor zone situate �n exteriorul Arcului Carpatic �n care regimul precipita�iilor a fost moderat ploios p�n� la excesiv ploios. De asemenea o zon� relativ �ntins�, situat� �n C�mpia de Vest de la Timi�oara p�n� la Satu Mare, a beneficiat de precipita�ii mai multe dec�t media� multianual� a celor dou� luni. Este pus� �n eviden�� o caracteristic� important� a iernii 2002-2003 care se caracterizeaz� printr-un plus semnificativ de precipita�ii �n zonele de c�mpie care, �n mod normal, sunt cele mai secetoase din �ar�. Aceast� caracterizare a regimului pluviometric moderat ploios-foarte ploios reprezint� premize favorabile pentru sezonul de vegeta�ie 2003 deoarece se estimeaz� c� cea mai mare parte din precipita�iile c�zute se va infiltra �n sol contribuind la realizarea unei rezerve optime de umiditate pe toat� grosimea fiziologic� a solului.

 
Harta indicelui standardizat al precipita�iilor pe ultimele trei luni (ianuarie 2003- decembrie-noiembrie 2002) (SPI3) �n ocoalele silvice din Rom�nia

Pe ultimele trei luni indicele standardizat al precipita�iilor pune, de asemenea, �n eviden�� un regim al precipita�iilor aproape normal, cu excep�ia zonei de sud a Moldovei, nordului Dobrogei �i C�mpiei Rom�ne, �n care se �nregistreaz� un regim de precipita�ii excedentar. Men�ion�m c� aceste regiuni au fost cele mai afectate de secet� �n anul 2002 iar excesul de precipita�ii �nregistrat la sf�r�itul anului 2002 �i �nceputul anului 2003� garanteaz� condi�ii optime pentru campania de �mp�duriri din prim�vara anului 2003.

�������� �ntocmit, �������������������������������� Concep�ie soft, baz� de date, GIS,������ �������� ���������� Implementare Internet,
�Dr. ing. Ion BARBU���� ������������� ������ ��������Dr. ing. Ionel POPA������������������������ ���������� Ing. Marius TEODOSIU