Caracterizarea regimului precipitatiilor �n

anul 2002 �n ocoalele silvice din RomAnia

 

 

 

 

 

Pe baza datelor acumulate �n cursul anului 2002 �n baza de date a proiectului putem �ncerca o caracterizare din punct de vedere pluviometric a lunilor şi anotimpurilor din 2002. Menţionăm că măsurătorile sistematice �n reţeaua de monitoring au �nceput �n luna martie (�n sudul ţării şi s-au extins �n toată ţara din luna iunie). Vom caracteriza mai �nt�i lunile ianuarie şi februarie).

Luna ianuarie 2002 a fost extrem de secetoasă �n toată Europa din sud p�nă la paralela 50⁰ lat. N. Cantităţile de precipitaţii căzute au reprezentat doar 10 � 55% din media multianuală. Pentru zona centrală şi estică a Europei, luna ianuarie este cea mai secetoasă aşa �nc�t cantitatea efectiv căzută nu a depăşit 10 mm pe arii extinse. In ţara noastră, cu excepţia zonei de N şi NE cantităţile căzute au fost nesemnificative. Cuplate cu temperaturile ridicate şi v�ntul persistent, putem aprecia că �n luna ianuarie s-a accentuat deficitul de umiditate �n sol.

Luna februarie a continuat să fie extrem de secetoasă, precipitaţiile căzute au reprezentat sub 30% din media multianulă a lunii �n toată jumătatea de sud a Europei (sub paralela de 48⁰ lat. N). In Europa nordică (la nord de paralela 50⁰ lat. N) s-au �nregistrat căderi importante de precipitaţii care au depăşit de 2 � 3 ori media multianuală a lunii.

In ţara noastră, tot teritoriul (cu excepţia colţului de nord-vest al ţării) precipitaţiile căzute au fost mai mici de 50% din media multianuală a lunii. Cele mai secetoase zone au fost Oltenia, Banat, Moldova şi Dobrogea. �n jumătatea de nord-vest a ţării precipitaţiile căzute au atins 50 � 80% din media lunii februarie.

 

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din iarna anului 2002

 

Pe baza datelor din reţeaua INMH şi a observaţiilor satelitare publicate pe internet se poate face o apreciere globală a condiţiilor pluviometrice din iarna 2001/2002.

In Europa, iarna 2001/2002 s-a caracterizat ca fiind excesiv de bogată �n precipitaţii (peste 125% din media multianuală) la nord de paralela 50⁰ lat. N şi foarte secetoasă la sud de această paralelă din Spania p�nă �n Ucraina. Teritoriul Rom�niei s-a aflat �n cele 3 luni sub incidenţa unui deficit marcat de precipitaţii (�n special jumătatea de sud a ţării). Precipitaţiile medii căzute �n ţara noastră �n toată iarna nu au depăşit 40 mm �n nordul ţării şi 20 mm �n sud. Menţionăm, de asemenea, că anii 2000 şi 2001 au fost excesiv de secetoşi, �n special �n Transilvania şi sudul ţării. Pe fondul acestor deficite importante de precipitaţii rezerva de apă din sol s-a redus considerabil ceea ce a� favorizat apariţia incendiilor de pădure �n sudul Carpaţilor Meridionali. Dezvoltarea plantelor a fost puternic afectată, �ncă de la intrarea �n vegetaţie (sf�rşitul lunii februarie) �nregistr�ndu-se uscări ale puieţilor determinate de deshidratările din timpul iernii care s-au accentuat p�nă �n vară. Condiţiile au fost total nefavorabile lucrărilor de �mpăduriri ceea ce a condus la neexecutarea acestora şi la recomandarea de a fi am�nate �n toamnă.

 

In sinteză, iarna anului 2001/2002 a avut următoarele caracteristici :

 

Caracteristici pluviometrice	% din precipitaţiile medii multianuale	Regiunea
Extrem de secetoasă	� 20%	Oltenia, C�mpia de Vest, Banat
Foarte secetoasă	25 � 50%	Sudul Moldovei, Bărăgan, Subcarpaţii Sudici, Transilvania
Moderat secetoasă	50 � 80%	Dobrogea, C�mpia Rom�nă
Aproape normal	80 � 125%	Dobrogea şi sudul C�mpiei Rom�ne, nordul Moldovei

 

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din primăvara 2002 (martie � aprilie � mai)

 

Luna martie a continuat să fie secetoasă �n centrul şi sudul Europei, unde precipitaţiile �nregistrate au fost de cel mult jumătate din media multianuală. In ţara noastră seceta instalată �n primele două luni ale anului a continuat cu aceeaşi intensitate �n tot sudul şi vestul Rom�niei. Precipitaţii mai abundente (peste 30 mm), care au depăşit media multianuală a lunii de 2 � 3 ori, s-au �nregistrat �n Dobrogea şi sudul C�mpiei Rom�ne aproape de Dunăre. In nordul şi nord-estul ţării cantităţile de precipitaţii căzute �n luna martie s-au apropiat de normal sau au depăşit uşor această valoare (�n Bucovina).

Cele mai afectate regiuni de secetă s-au aflat �n vestul şi sud-vestul Rom�niei (Caraş Severin, Mehedinţi, Oltenia) unde practic precipitaţiile căzute nu au depăşit dec�t pe alocuri 5 mm.

Luna aprilie a fost excesiv de secetoasă �n toată Europa cu excepţia zonelor de coastă mediteraneană din Spania p�nă� �n Grecia, unde s-au �nregistrat precipitaţii mai abundente dec�t �n mod normal.

In ţara noastră cantităţile de precipitaţii au fost deficitare �n toată ţara cu excepţia unei zone situate la nord de Dunăre (de la Drobeta Tr. Severin p�nă �n Dobrogea) unde au căzut cantităţi apropiate de cele normale (35 � 45 mm) pentru această lună. In restul teritoriului cantităţile de precipitaţii căzute au reprezentat mai puţin de 60% din media multianuală a lunii aprilie. Valorile cele mai scăzute (sub 50% din media lunii) au căzut �n Moldova, Centrul Transilvaniei şi C�mpia de Vest.

Luna mai s-a caracterizat printr-un� deficit important de precipitaţii �n majoritatea regiunilor extracarpatice, cantităţile căzute nedepăşind 40 mm. Cele mai mari deficite faţă de media multianuală s-au �nregistrat �n sudul Moldovei şi nordul C�mpiei Rom�ne şi sudul Olteniei şi C�mpia de Vest.

Regimul precipitaţiilor �n luna mai a fost caracterizat ca fiind foarte secetos � extrem de secetos �n sudul Moldovei, Bărăgan şi c�teva ocoale silvice din nordul Olteniei, Moldova şi vestul ţării. In restul ţării a fost moderat secetos � aproape normal.

Primăvara anului 2002 a fost excesiv de secetoasă � extrem de secetoasă �n toată zona Subcarpaţilor Sudici şi de Curbură, �n sudul Moldovei, nordul C�mpiei Rom�ne şi C�mpia de Vest, foarte secetoasă � moderat secetoasă �n tot restul ţării.

Seceta din primăvară s-a adăugat deficitului accentuat de precipitaţii din timpul iernii ceea ce a condus la o rezultantă şi mai nefavorabilă pentru vegetaţie. Culturile agricole instalate �n toamna 2001 au fost, �n cea mai mare parte, compromise.

 

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din vara 2002 (iunie � iulie �august)

 

�ncă de la sf�rşitul lunii mai �n sudul şi estul ţării (Dobrogea) şi-au făcut apariţia precipitaţii, adesea foarte intense (ex. O.s. Babadag) care pe alocuri neav�nd răgazul infiltrării �n sol au determinat inundaţii şi eroziuni locale importante.

Luna iunie a fost relativ bogată �n precipitaţii �n majoritatea regiunilor, regimul precipitaţiilor fiind caracterizat aproape normal. Moderat secetos � foarte secetos s-a menţinut �n sud- estul şi nord-vestul ţării.

Luna iulie a fost foarte ploioasă � nemaipomenit de ploioasă �n toată zona extracarpatică şi aproape normală �n rest.

Luna august, de asemenea a fost excesiv de ploioasă �n toate regiunile extracarpatice mai ales �n Oltenia şi Moldova.

Vara 2002 s-a caracterizat din punctul de vedere al regimului precipitaţiilor astfel :

- foarte ploioasă � excesiv de ploioasă �n Moldova, Oltenia şi C�mpia Rom�nă (mai puţin Bărăganul). In nord �vestul ţării, Bărăgan şi sudul Dobrogei s-a �nregistrat un regim al precipitaţiilor moderat secetos � foarte secetos. In restul teritoriului vara a fost aproape normală din punctul de vedere al precipitaţiilor căzute.

�����������

 

Analiza condiţiilor pluviometrice din toamna 2002 (septembrie � octombrie - noiembrie)

�����������

Lunile de toamnă s-au caracterizat, de asemenea prin cantităţi excesive de precipitaţii �nregistrate mai ales �n regiunile extracarpatice (cu precădere �n sud şi nord-vest) �n septembrie şi octombrie şi �n est (noiembrie).

����������� Regimul precipitaţiilor �n toamna 2002 a fost :

- foarte ploios � excesiv de ploios �n C�mpia Rom�nă, sudul Dobrogei, sudul Moldovei şi nord-vestul ţării;

- moderat ploios �n sudul Olteniei, Subcarpaţii Sudici, estul Moldovei, Caraş Severin, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa şi Maramureş.

In restul teritoriului, regimul precipitaţiilor a fost aproape normal.

 

 

Caracterizarea sintetică a regimului precipitaţiilor din anul 2002 �n diferite zone ale Rom�niei

 

Zona	Anotimpul				Semestrul
	Iarna XII - II	Primăvara III-V	Vara VI-VIII	Toamna IX-XI	I-VI	VII-XII
N	N	Ms	N	Mp	Ms	Mp-N
NE	Ms	Fs	Exp	Mp	Fs	Exp-Fp
E	Exs	Exs	Exp	Fp	Exs	Exp
SE	Fs	Fs	Ms	Exp	Exs	Fp-Exp
S	Ms	Exs	Exp	Exp	Exs	Exp
SV	Exs	Exs	Fp	Mp	Exs	Exp
V	Exs	Exs	N	Mpn	Exs	Fp-Mp
NV	N	Ms	Ms	Exp	Ms	Fxp
Centru	Fs	Ms	N	Mp-N	Fs	Mp-N

NOTA :

Ns � nemaipomenit de secetos������������� Np �nemaipomenit de ploios

Exs � extrem de secetos��������������������������������� Exp� extrem de ploios

Fs � foarte secetos������������������������������������������ Fp � foarte ploios

Ms � moderat secetos������������������������������������� Mp � moderat ploios

N � normal �����������������������������������������

 

 

 

�ntocmit, �������������������������������� Concep�ie soft, baz� de date, GIS,���������������������������� Implementare Internet,
�Dr. ing. Ion BARBU����� ���������������� ������ ���������Dr. ing. Ionel POPA�������������������������������������������� Ing. Marius TEODOSIU